RSS HotNews.RO RSS

RSS Mediafax

Lună: mai 2021

OP CIA (Operatiunea Central Intelligence Agency) sau cazul asa zisului ziarist Roman Protasevich cu avionul deturnat din Belarus (asemanari cu cazul Navalnîi, opozantul lui Putin din Rusia)

OP CIA (Operatiunea Central Intelligence Agency) sau cazul asa zisului ziarist Roman Protasevich cu avionul deturnat din Belarus (asemanari cu cazul Navalnîi, opozantul lui Putin din Rusia)

Nu ne-am propus sa facem o analiza complexa a Operatiunilor Speciale ale CIA (si alte servicii secrete) in lume, atunci cand generalii si-au pus in gand sa schimbe regimurile, dupa bunul plac si afacerile mai marilor americani, ci pur si simplu sa ne spunem parerea, alaturi de alti oameni care nu au “fluturi” in ochi si nici ceata pe ploape sau circumvolutiuni. Care-i treaba cu opozantul lui Putin – Navalnîi si mai nou cu asa zisul ziarist cu cosuri – Roman Protasevich, arestat dupa ce a fost deturnat avionul in Belarus? Toate actiunile si manipularea media internationala sunt cusute cu ata alba si se pare ca fac parte dintr-o mai ampla actiune a CIA pentru a arata cat de ticalosi sunt cei din Est si cat de “civilizati” sunt ei si restul Europei. Nimic mai fals…mai jos aveti un exemplu elocvent de deturnare a unor bune intentii si a unor zboruri oficiale de catre “tarile democratice” – cazul presedintelui Boliviei.

Se stie ca America, prin Serviciile Secrete a jucat un rol important prin astfel de „OP”, atunci cand, oriunde in lume (inclusiv Romania) au vrut sa se schimbe anumite Guverne care nu au mai raspuns “la butoanele” afacerilor si intereselor lor geostrategice, Dupa parerea noastra si in aceste doua cazuri, analizate pe scurt este vorba de aceeasi “OP CIA” (Operatiunea Central Intelligence Agency). Reteta este patentata in Orient si experimentata acum in Rusia („amprenta” serviciilor secrete este evidenta!). Nu tinem partea vecinilor nostri estici, nici pe departe, dar nu putem sa fim orbi, cand totul este pe fata, in ochii celor avizati. Cei doi opozanti ai vechiului spatiu sovietic vor deveni martiri, fara indoiala, dar trebuie sa se stie ca, in ochii papusarilor CIA, nu conteaza daca acestia mor sau o sa supravietuiasca…ei s-au umplut oricum de bani (sau rudele lor) si si-au indeplinit „partial sau nu” misiunea – atentie si la cucoana casnica care e milionara in dolari si face opozitie din occident si tipa pentru “nedreptatile” de spionaj ale co-nationalilor sai! Si in Romania, si bineinteles si la scara mai mica – in Buzau, ne confruntam cu asa zisii jurnalisti, sustinuti de Servicii sau simplii “tablagii” care-I folosesc pentru informatii si razboaie social-media, in atingerea scopurilor marsave, din umbra. Deci, sa nu ne mai miram de aceste fenomene, tot mai dese care vor sa rastoarne paradigmele nationale si statale. Sa incepem analiza concreta, citand pe unii si pe altii:

„Acesta este „ziaristul” Roman Protasevich, care se teme că „va fi executat”. A scris ceva? Nu, pentru că nu e ziarist. Are un canal pe Telegram de unde îi mobiliza pe unii să iasă în stradă, după cum l-au învățat tocmai în Ukraina prietenii lui specialiști în revoluții colorate. Cînd te uiți la copiii ăștia acneici, nu are cum să nu îți pară rău că sînt folosiți la modul acesta. Și ăștia vor o țară „ca afară”. Din aia, cu „libertăți”! Cu chifle gratis, Aici nu încap comparații cu Assange sau mai știu eu… Assange făcea conștient ceea ce făcea, denunța crime de război pe bune, nu chema zece puțoi ca să dea cu sticle de plastic după polițai, în stradă. Că acești copii au fost finanțați la modul dement și stimulați să devină dizidenți, e cît se poate de clar și se vede și din reacțiile disproporționate ale presei mainstream sau ale politicienilor UE, bunăoară. Svetlana Tikhanovskaya, marea dizidentă, este casnică, are o șatră de copii și fără să muncească, e milionară în dolari! Doar așa, în treacăt! Profesoara de engleză care nu predă engleza. Se trăiește bine în țara „dictatorului”! Și eu mi-aș dori să fiu milionar fără să fac nimic. Iar soțul ei? Blogger. Știți vreun blogger milionar în dolari și proprietar de mai multe imobile? Cred că nu. Majoritatea se bucură dacă-și plătesc o chirie, își iau cafea și o mahoarcă din banii pe care-i fac din scris. Oricît de geniali ar fi. Nu e cazul lui Protasevich, care e mai curînd un soi de Mălin Bot, de Ceaușescu sau Angi Șaorma. El a dat fonfleurile cu intervențiile trupelor speciale rusești la Minsk. Sigur că a făcut-o ca să-i întărîte pe demonstranți, să-i scoată în stradă. Nu el și-a riscat pielea. Iar ulterior a zis: Ups, am greșit, nu erau trupe speciale rusești. Altminteri, mare erou! Cu Lukasenko rămîne cum s-a stabilit: atentat la viața lui au încercat, dictator l-au făcut, sancțiuni i-au aplicat. Dacă treaba se împute, se mută mai încolo cu o gaură, la Volodea. Iar copilul, e la mila lui. Poate să zică că s-a infectat cu Covid prin UE, în loc să stea acasă, în siguranță. Ghinion! S-a dus. N-a avut zile… Atîta îi interesează pe progresiști viața unui tefelist.”- Ambrus Bela

Eu, președintele Boliviei, răpit în Europa

La data de 2 iulie s-a produs unul dintre cele mai neobișnuite evenimente din istoria dreptului internațional: interzicerea survolului avionului prezidențial al statului Bolivia, pe deasupra teritoriului francez, spaniol, italian și portughez, culminând cu blocarea lui pe aeroportul din Viena timp de paisprezece ore.

Câteva săptămâni mai târziu, acest atac asupra vieții membrilor unei delegații oficiale, comis de state considerate a fi democrate, care respectă legea, continuă să trezească indignare in rândul cetățenilor, a organizațiilor sociale și din partea multor persoane din toată lumea.

Ce s-a întâmplat de fapt? Eram la Moscova și, cu câteva momente înainte de începerea întâlnirii cu dl. Vladimir Putin, un asistent m-a alertat cu privire la unele dificultăți tehnice: mai exact, imi era imposibil să merg în Portugalia (de la Moscova), așa cum fusese planificat inițial. Cu toate acestea, când s-a încheiat întâlnirea cu președintele rus, imi era deja clar că problema nu era de natură tehnică.

Din La Paz, ministrul nostru pentru afaceri externe, domnul David Choquehuanca, reușește să organizeze o escală în Las Palmas de Gran Canaria, Spania și să valideze un nou plan de zbor. Totul părea să fie în ordine.

Cu toate acestea, în timp ce eram în aer, colonelul de aviație Celiar Arispe, care conducea și grupul aerian prezidențial și care pilota în acea zi avionul, vine să mă vadă: «Parisul ne retrage autorizația de survol! Nu mai putem intra în spațiul aerian francez» Surpriza lui era legată de preocuparea faptului că tocmai eram pe punctul de a trece pe desupra Hexagonului.

Desigur, am putea încerca să ne întoarcem în Rusia, dar riscăm să rămânem fără kerosen. Prin urmare, colonelul Arispe a contactat turnul de control al aeroportului din Viena pentru a solicita autorizația de a efectua o aterizare de urgență. Dorim să mulțumim autorităților austriece pentru „unda verde” primită.

Instalat într-un mic birou care mi-a fost pus la dispoziție la aeroport, aflat în mijlocul unei discuții cu vicepreședintele meu, dl Alvaro García Linera, și cu dl Choquehuanca, pentru a decide in privința următorilor pași, dar mai ales pentru a înțelege motivele deciziei francezilor, moment in care pilotul m-a informat că și Italia ne refuză intrarea în spațiul său aerian.

În acel moment am primit o vizită a ambasadorului spaniol în Austria, dl Alberto Carnero, care imi spune că tocmai ce a fost aprobat un nou plan de zbor pentru Spania. Doar că, explică el, va trebui mai întâi să inspecteze avionul prezidențial. Este chiar o condiție sine qua non pentru plecarea noastră către Las Palmas din Gran Canaria.

Când l-am întrebat care sunt motivele acestei cerințe, domnul Carnero menționează numele domnului Edward Snowden, angajat al unei companii americane, căreia Washingtonul îi subcontractase unele dintre activitățile sale de spionaj. I-am răspuns că îl cunosc pe dl. Snowden doar din ce am citit in presă. De asemenea, i-am amintit diplomatului spaniol, că țara mea respectă convențiile internaționale și în niciun caz nu căutam să extrădez pe cineva în Bolivia.

Domnul Carnero era în contact permanent cu subsecretarul spaniol pentru afaceri externe, dl Rafael Mendívil Peydro, care îi cerea în mod evident să insiste.

«Nu vei inspecta acest avion – a trebuit să mă impun . Dacă nu credeți ce vă spun, inseamnă că îl faceți mincinos pe președintele statului suveran Bolivia.»

Diplomatul iese să ia instrucțiuni de la superiorii săi înainte de a reveni. Apoi mă roagă să-l invit să «bea o cafea» în avion.

«Dar mă iei drept delincvent? îl intreb eu. Dacă vrei să urci în acest avion, va trebui să o faci cu forța. Și nu voi opune rezistență unei operațiuni militare sau polițienești, pentru că nu-mi pot permite.»

Cu siguranță că ambasadorul s-a speriat și a exclus opțiunea forței, nu fără să-mi spună că, în aceste condiții, nu va putea autoriza planul nostru de zbor.

«La ora 9 dimineața vă vom spune dacă puteți sau nu să plecați. Până atunci vom discuta cu prietenii noștri», îmi explică el. «Prieteni»? «Dar cine sunt acești „prieteni” din Spania, la care vă referiți? Franța și Italia, fără îndoială» Refuză să-mi răspundă și se retrage…

Profit de acest moment pentru a discuta cu președinta Argentinei, Cristina Fernández, un excelent avocat, care mă îndrumă în probleme juridice, precum și cu președinții Venezueleni și Ecuadorului, Nicolás Maduro și Rafael Correa, ambii foarte preocupați de soarta noastră. Președintele Correa mă sună înapoi de mai multe ori pe parcursul zilei pentru a verifica situația. Această solidaritate îmi dă putere. «Evo, nu au dreptul să-ți inspecteze avionul!» îmi repeta. Știam că un avion prezidențial se bucură de același statut ca și ambasada.

Acest sfat și sosirea ambasadorilor din Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii Noastre (ALBA) imi intăresc hotărârea de a rămâne ferm. Nu, nu vom oferi Spaniei sau oricărei alte țări – Statelor Unite cu atât mai puțin decât altora – satisfacția inspecției aeronavelor noastre. Ne vom apăra demnitatea, suveranitatea și onoarea țării noastre, măreața noastră patrie. Nu vom accepta niciodată acest șantaj.

Ambasadorul Spaniei reapare. Îngrijorat și nervos, îmi spune că în sfârșit am toate autorizațiile și pot pleca. În cele din urmă, decolăm…

Această interdicție de zbor decretată simultan de patru țări și coordonată de Agenția Centrală de Informații (CIA) împotriva unei țări suverane, cu singurul pretext că, probabil, îl transportam pe domnul Snowden, scoate la lumină greutatea politică a principalei puteri imperiale, Statele Unite..

Până pe 2 iulie (data sechestrării noastre), toată lumea ințelegea că statele au agenții de securitate pentru a-și proteja propriul teritoriu și populația. Dar Washingtonul a depășit limitele imaginabilului. Încălcând toate principiile bunei-credințe și convențiile internaționale, au transformat o parte a continentului european în teritoriu colonizat. O insultă adusă drepturilor omului, una dintre realizările Revoluției Franceze.

Spiritul colonial care a condus la subjugarea mai multor țări în acest mod, demonstrează încă o dată că Imperiul nu tolerează limite – juridice, morale sau teritoriale. Acum este clar în ochii întregii lumi că, pentru o astfel de putere, orice lege poate fi încălcată, orice suveranitate violată, orice drept uman ignorat.

Puterea Statelor Unite stă desigur, in forțele sale armate implicate în diferite războaie de invazie și susținute de un complex militar-industrial extraordinar. Etapele intervențiilor lor sunt bine cunoscute: după cuceririle militare, impunerea comerțului liber, o concepție singulară a democrației și, în cele din urmă, supunerea populației la voracitatea multinaționalelor.

Mărcile de neșters ale imperialismului – fie el militar sau economic – au desfigurat Irakul, Afganistanul, Libia, Siria. Țări printre care unele au fost invadate sub suspiciunea că dețin arme de distrugere în masă sau adăpostesc organizații teroriste. Țări în care mii de oameni au fost uciși, fără ca Tribunalul Penal Internațional să fi luat vreo măsură.

Dar puterea americană provine și din acțiuni subterane destinate răspândirii fricii, șantajului și intimidării. Printre rețetele pe care Washington le folosește cu ușurință pentru a-și menține statutul este și «pedeapsa exemplară», în cel mai pur stil colonial, care a dus la reprimarea indienilor din Abya Yala. Acum se îndreaptă impotriva popoarelor care au decis să se elibereze, dar și asupra liderilor politici care au ales să guverneze pentru cei slabi. Memoria acestei politici de pedeapsă exemplară este încă vie în America Latină: gândiți-vă la loviturile de stat împotriva lui Hugo Chávez în Venezuela în 2002, împotriva președintelui Honduras, Manuel Zelaya, în 2009, împotriva dlui Correa în 2010, împotriva președintelui paraguayean Fernando Lugo în 2012 și, desigur, împotriva guvernului nostru în 2008, sub conducerea ambasadorului american în Bolivia, domnul Philip Goldberg. «Exemplul» este dat astfel încât nativii, muncitorii, țăranii, mișcările sociale să nu îndrăznească să ridice capul împotriva claselor dominante. «Exemplul» este dat pentru a-i îndoi pe cei care rezistă și a-i terorizează pe ceilalți. Dar un «exemplu» care îi face acum pe cei umili de pe acest continent și din lumea întregă să își dubleze efortul pentru unitate și a-și întări luptele.

Atentatul căruia i-am fost victime dezvăluie cele două fațete ale aceleiași opresiuni, împotriva cărora popoarele au decis să se revolte: imperialismul și geamănul său politic și ideologic, colonialismul. Răpirea unui avion prezidențial și a echipajului său – pe care trebuia să le considerăm de neconceput în secolul XXI – ilustrează supraviețuirea unei forme de rasism în unele guverne europene. Pentru ei, indienii și procesele democratice sau revoluționare în care sunt angajați reprezintă obstacole în calea civilizației. Acest rasism se refugiază acum în aroganță și în cele mai ridicole explicații „tehnice” pentru a masca o decizie politică născută într-un birou de la Washington. Iată deci guverne care și-au pierdut chiar și capacitatea de a se recunoaște colonizate și care încearcă să protejeze reputația stăpânului lor.

Cine spune imperiu spune colonii. După ce au ales să respecte ordinele primite, unele țări europene și-au confirmat statutul de țări supuse. Natura colonială a relației dintre Statele Unite și Europa a devenit mai puternică de la atacurile din 11 septembrie 2001 și a fost dezvăluită tuturor în 2004, când a devenit cunoscută existența zborurilor ilegale de avioane cu militari americani care transportau presupuși prizonieri de război la Guantánamo sau la închisorile europene. Acum știm că acești presupuși «teroriști» au fost supuși torturii; o realitate pe care chiar organizațiile pentru drepturile omului o ignoră adesea.

«Războiul împotriva terorismului» a redus vechea Europă la rangul de colonie; un act neprietenos, dacă nu ostil, care poate fi interpretat ca o formă de terorism de stat, prin faptul că pune viața privată a milioane de cetățeni la voia capriciilor imperiului. Dar afrontul la adresa dreptului internațional reprezentat de sechestrarea noastră va constitui probabil un punct de ruptură. Europa a dat naștere celor mai nobile idei: Libertate, Egalitate, Fraternitate. A avut o contribuție semnificativă la progresul științific, la apariția democrației. Acum nu mai este decât o palidă figură a ei: un neo-obscurantism amenință popoarele unui continent care, cu câteva secole în urmă, a luminat lumea cu ideile sale revoluționare și a stârnit speranța.

Sechestrarea noastră ar putea oferi tuturor popoarelor și guvernelor din America Latină, Caraibe, Europa, Asia, Africa și America de Nord oportunitatea unică de a construi un bloc unit care să condamne atitudinea nedemnă a statelor implicate în această încălcare a dreptului internațional. Este, de asemenea, o oportunitate ideală de a intări mobilizarea mișcărilor sociale în vederea construirii unei alte lumi, a frăției și complementarității. Depinde de oameni să o construiască.

Suntem siguri că popoarele lumii, în special cele din Europa, simt că agresiunea la care am fost supuși îi afectează și pe ei și pe ai lor. Și interpretăm indignarea lor ca pe un mod indirect de a ne oferi scuzele pe care ni le refuză încă unele dintre guvernele responsabile.

Evo Morales

Președintele statului plurinațional al Boliviei

sursa: https://www.monde-diplomatique.fr/2013/08/MORALES/49552

SURSA: Alexandru Petria

Grupul de Investigatii Media

Louis Freeh, fostul șef FBI pe vremea lui Clinton, a avut întâlniri secrete cu Maior și Coldea la SRI ca avocat al miliardarului Puiu Popoviciu, fost asociat al lui Hunter Biden. În același timp dona 100.000 de dolari Familiei lui Joe Biden. DOCUMENTE

Louis Freeh, fostul șef FBI pe vremea lui Clinton, a avut întâlniri secrete cu Maior și Coldea la SRI ca avocat al miliardarului Puiu Popoviciu, fost asociat al lui Hunter Biden. În același timp dona 100.000 de dolari Familiei lui Joe Biden. DOCUMENTE

Louis Freeh, fostul șef FBI pe vremea lui Clinton, a avut întâlniri secrete cu Maior și Coldea la SRI ca avocat al miliardarului Puiu Popoviciu, fost asociat al lui Hunter Biden. În același timp dona 100.000 de dolari Familiei lui Joe Biden. DOCUMENTE 

Fostul director al FBI de pe vremea democratului Bill Clinton, Louis Freeh, convertit în avocat/lobbyst cu clienți controversați din întreaga lume, a donat 100.000 de dolari unei fundații a Familiei Biden în timp ce lucra împreună cu fiul lui Joe Biden, Hunter, pentru a-l ajuta pe un afacerist român corupt să scape de închisoare, a transmis joia trecută, în exclusivitate, Daily Mail, preluat de New York Post și Life Site News. Pentru a-l salva pe Gabriel „Puiu” Popoviciu, Freeh a avut cel puțin două întâlniri secrete cu șefii SRI George Maior și Florian Coldea, dezvăluie un nou set de e-mailuri din laptop-ul lui Hunter Biden.

Conținutul mesajelor cu privire la întâlnirile de la sediul SRI – neanunțate opiniei publice – lasă de înțeles că acestea ar fi putut ajuta cazul lui Popoviciu, ceea ce înseamnă că Louis Freeh a comis trafic de influență și abuz de fosta sa funcție de șef al FBI. Publicăm mai jos toate e-mail-urile din Daily Mail în care se face referire și la șefii Serviciului Român de Informații (SRI) cât și la DNA.

Astfel, într-un e-mail din 21.06.2016, Freeh transmite mai multor adresanți, între care și Hunder Biden, că ar putea face rost de informații despre cazul celui de-al doilea client corupt al său cu legături în România, israelianul Beny Steinmetz, și DNA, „care ne-ar putea fi foarte folositoare”. Document:

Într-un alt mesaj, din 24.08.2016, clasat drept „confidențial”, Freeh îi transmite doar lui Hunter că a cerut (fiind invitat la SRI, după cum se înțelege) și o întâlnire cu generalul Coldea, pentru a-i prezenta dosarul și argumntele în favoarea lui Gabriel Popoviciu – transmise deja către SRI. „Până acum – mai spune controversatul fost șef al FBI – DNA nu a fost de acord cu cererea noastră de întrevedere dar ar putea să o facă după cea de la SRI.”, afirmă avocatul-lobbyst. Document:

În 24.04.2017, Freeh îi scrie lui Hunter că „a avut o ântălnire bună în București cu directorul SRI și sperăm că aceasta va avea un impact pozitiv pentru caz.

Cu această ocazie îi transmite și că a livrat 100.000 de dolari Fundației familiei Biden. Document:

ISTORIA PE LARG

Hunter Biden l-a „consiliat” pe condamnatul penal Gabriel „Puiu” Popoviciu, unul dintre cei mai mari miliardari ai României paralele, în prezent fugitiv în Marea Britanie, de la care Administrația Obama – Biden – în timp ce ne dădea lecții de anticorupție – a concesionat imoral pentru Ambasada SUA, cu suma de 15.000.000 de dolari suprafața de 40.000 de m/p din Complexul Băneasa, deși toate organele de informații din România și SUA cunoșteau ilegalitatea dobândirii terenului Fermei Băneasa, subevaluat de 150 de ori.

Hunter Biden îl deleagă pe Freeh în 2016 să preia apărarea lui Popoviciu tocmai pentru relațiile sale din lumea serviciilor secrete. Este străvezie nota ce ține intenția unui trafic de influență pe lângă autoritățile române.

În 8 iulie 2016, Hunter îi mulțumește lui Freeh că a preluat cazul și îl roagă să-i transmită salutările sale lui Popoviciu, în timp ce Freeh îi spune că a vorbit cu tatăl lui, Joe Biden, și vrea să „exploreze” pe viitor și alte oportunități. Document:

În ciuda afirmațiilor lui Hunter Biden că laptop-ul pierdut i-ar fi fost modificat de ruși – o schemă ultrafolosită de troika Biden-Obama-Soros împotriva lui Donald Trump – experți ai serviciilor speciale angajați de Daily Mail au certificat autenticitatea informațiilor din interiorul laptop-ului, care conține de la date secrete la filmări pornografice cu un Hunter Biden drogat și angajat în acte sexuale cu fosta soție a fratelui său decedat.

E-mail-urile au fost obținute chiar din laptop-ul lui Hunter Biden de Jack Maxey, fost ofițer în Marina americană și apoi co-gazdă a emisiunii War Room Pandemic a lui Steve Bannon, fostul strateg șef al lui Trump la Casa Albă, care a demonstrat și implicarea fiului actualului președinte al SUA dar și a lui Biden persona în afaceri necurate ruso-ucrainene – Scandalul Burisma – asupra cărora vom reveni.

Într-un mesaj datat 24 aprilie 2017, Freeh l-a anunțat pe Hunter Biden cu privire la o plată de 100.000 de dolari pe care a făcut-o unui trust privat pentru copiii lui Hallie Biden, văduva fiului decedat al lui Joe Biden, Beau, și mai apoi amanta și partenerul de droguri al lui Hunter. În timpul e-mailurilor lui Freeh, Hallie și Hunter erau membri ai consiliului de administrație al fundației.

În același e-mail, Freeh îi transmite lui Biden Jr că „a avut o întâlnire bună la București” cu directorul SRI, George Maior, adăugând că această întrevedere „sperăm că poate avea un impact pozitiv asupra cazului”.

Încă din 2016, firma de avocatură Freeh, Freeh Sporkin & Sullivan LLP, a început să ofere asistență juridică magnatului imobiliar român Gabriel „Puiu” Popoviciu, care fusese acuzat de corupție în 2009 în legătură cu vânzarea de proprietăți guvernamentale, notează presa străină citată.

Popoviciu a fost condamnat la șapte ani de închisoare în august 2017. Din echipa juridică pe care mogulul a angajat-o în 2016 pentru a face Apel la condamnare a făcut parte și Hunter Biden, angajat pe atunci de Boies Schiller Flexner LLP, o firmă de avocatură din New York cu legături cu Bill și Hillary Clinton. La acea vreme, Biden făcea parte și din consiliul de administrație al coruptei companii energetice ucrainene Burisma.

În 12 martie 2017, Freeh i-a scris lui Hunter să-l informeze asupra cazului Popoviciu în timp ce îl solicita să lucreze cu tatăl său și îi cerea pentru aceasta numărul de telefon mobil personal.

„Avem câteva aspecte foarte bune și profitabile pe care el le-ar putea îmbunătăți într-un timp minim ”, îi scria el lui Hunter. Document:

Hunter Biden i-a dat fostului șef FBI numărul de telefon mobil al tatălui său și o adresă de e-mail pentru asistenta tatălui său, controversata Kathy Chung, asociată de republicani cu legături către Securitatea chinezească și Partidul Comunist Chinez.

Freeh a fost și consultant/avocat și al primului ministru malaezian Najib Razak, încarcerat în 2020 pentru rolul său într-un sistem de fraudă de miliarde de dolari. În timp ce îi ajuta pe Razak și Popoviciu, Freeh l-a reprezentat și pe comerciantul de diamante israelian corupt Beny Steinmetz, condamnat în cazuri de corupție atât în ​​România, cât și în Elveția.

Miliardarul franco-israelian a fost condamnat de un tribunal român la cinci ani de închisoare în lipsă pentru „crearea unui grup infracțional organizat” și mituirea oficialilor guvernamentali din 2006 până în 2008. Steinmetz, un magnat al minelor de diamante, a fost de asemenea găsit vinovat în Elveția  pentru o mită de 10 milioane de dolari și falsificarea unor documente, într-o încercare reușită de a obține licențe de exploatare a minereului de fier în Guineea, Africa. Un tribunal elvețian l-a condamnat pe Steinmetz la cinci ani de închisoare și l-a amendat parțial cu peste 50 de milioane de dolari.

Laptop-ul conține numeroase e-mailuri care detaliază implicarea lui Joe Biden în numeroase afaceri ilegale, cât și mesaje care îl leagă pe Hunter Biden de dictatorul chinez Xi Jinping.

La patru luni de la Ziua Inaugurării tatălui său ca președinte ilegitim al SUA, Hunter păstrează în continuare o participație profitabilă într-o firmă de capital chineză susținută de stat implicată într-un scandal internațional, în ciuda promisiunii lui Joe Biden că familia sa va întrerupe toate legăturile cu firme străine dacă va deveni președinte.

AUTENTICAREA LAPTOPULUI

DailyMail.com a comandat unor experți în criminalistică cibernetică de la Maryman & Associates să examineze hard disk-ul pentru a determina autenticitatea acestuia. Fondatorul firmei, Brad Maryman, fost veteran timp de 29 de ani al FBI, a lucrat ca ofițer-șef pentru securitatea informațiilor și a fondat unitatea de criminalistică cibernetică a FBI. Partenerul său, dr. Joseph Greenfield, este profesor asociat la Universitatea din California de Sud și a ajutat la redactarea programului lor de licență în informații și operațiuni cibernetice.

După o analiză extinsă a hard disk-ului, Greenfield și Maryman au realizat un raport pentru DailyMail.com în care se detaliază concluziile lor. Folosind aceleași instrumente criminalistice ca și forțele de ordine federale și de stat în anchetele penale, au găsit un total de 103.000 de mesaje text, 154.000 de e-mailuri și mai mult de 2.000 de fotografii.

– Au găsit e-mailuri pentru mai multe conturi pe laptop, datând din 2009 și alte date care „par a fi legate de domnul Biden” între 2016 și 2019.

– Constatările raportului au fost în concordanță cu cronologia cunoscută pentru hard disk. Un ordin de lucru al magazinului de computere Wilmington, Delaware, cu semnătura lui Hunter, și-a lăsat laptopul MacBook Pro 2017 acolo pe 12 aprilie 2019.

– Raportul Maryman & Associates a spus că unitatea originală „Macintosh HD” a fost creată pe 28 martie 2018

– Adresa de e-mail iCloud a lui Hunter a fost adăugată la sistemul laptopului pe 21 octombrie 2018, precum și e-mailul său de lucru la firma sa Rosemont Seneca pe 2 februarie 2019.

– În aceeași zi, au fost adăugate și o adresă Gmail pe care a folosit-o pentru a se conecta la site-urile de sex cam și o altă adresă personală Gmail aparținând Hunter.

– Vechiul cont Gmail al lui Beau Biden a fost adăugat pe 7 februarie 2019.

– E-mailurile adresate diferitelor adrese de e-mail ale lui Hunter care datează din decembrie 2009 până în decembrie 2020 au fost găsite pe sistem.

– Un iPad cu numele „Hunter’s iPad” și trei adrese de e-mail asociate cu familia Biden a fost făcut backup pe laptop și iCloud în ianuarie 2019 și din nou o lună mai târziu.

– Greenfield a găsit 818 jurnale de apeluri în această copie de rezervă iPad în răstimpul dintre iunie 2016 și până în februarie 2019.

– Au existat 8.942 de intrări în agenda de contacte a iPad-ului, creată între aprilie 2016 și ianuarie 2019.

– În februarie 2019, un iPhone XS a fost, de asemenea, sincronizat cu laptopul. Numărul său de serie a fost în concordanță cu marcajele de timp ale datelor de pe telefon.

În concluzie, „marcajele de timp ale sistemului de operare par a fi autentice și nu s-au găsit dovezi care să sugereze că marcajele de timp sau datele au fost modificate sau fabricate”, se spune în raport.

„Nu s-au găsit indicații care să sugereze că datele au fost fabricate.”

SURSA: VICTOR RONCEA  /   Active News

mai 2021
L Ma Mi J V S D
« apr.   iun. »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  
RSS
Follow by Email
Facebook
Twitter
YouTube
Pinterest
LinkedIn
Instagram
Telegram
VK