Latest news
martie 2026
LMaMiJVSD
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031 
LIVE – TV News Buzău – EMISIUNI
TOCĂTORUL DE ȘTIRI
ALTERNATIVE CULTURALE
ADMINISTRAȚIE & POLITICĂ
JURIDICE
RAPORT SPECIAL
ULTIMELE ȘTIRI

Categorie: POLITICA

LA MULTI ANI CU…EXECUTARE – TOMA FALIMENT!  De ziua celui mai slab si hot primar din istoria Buzaului, o scurta recapitulare si actualizare a istoriei unui “milionar de carton” si a celor mai importante dosare din instanta si a recuperarilor de creante!

LA MULTI ANI CU…EXECUTARE – TOMA FALIMENT!  De ziua celui mai slab si hot primar din istoria Buzaului, o scurta recapitulare si actualizare a istoriei unui “milionar de carton” si a celor mai importante dosare din instanta si a recuperarilor de creante!

LA MULTI ANI CU…EXECUTARE – TOMA FALIMENT!  “…Daca pic eu, picati si voi!” (Tomiță)

Astazi (1 februarie) este ziua de nastere a celui mai slab si hot primar din istoria Buzaului – Toma, zis si “Faliment” si ne-am gandit sa ii uram:LA MULTI ANI CU…EXECUTARE!” si sa-i facem un “cadou” de ziua lui, readucand aminte institutiilor statului, buzoienilor de bun simt, gastii penale din jurul lui “Facaleț” si naivilor, stadiul dosarelor si datoriilor “Nababului de la Palat”.

Iata un mic rezumat:

Ultimele stiri: “…Constantin Toma, primarul municipiului Buzău (PSD), a fost supus unor executări silite civile, legate în principal de datoriile vechi acumulate din perioada afacerilor private, înainte de a deveni primar în 2016. Acestea provin din falimentul/insolvența companiilor din fostul holding Grup Romet (Aromet, Grup Romet SA etc.), intrat în insolvență în 2013 și faliment ulterior.

Detalii principale despre executările silite (din surse publice, majoritatea din 2023) Creditori principali: Bănci precum Marfin Bank, Alpha Bank, OTP Bank, Garanti Bank, Vista Bank, Nextebank etc. (și fonduri de garantare IFN).

Suma totală estimată: Peste 17 milioane de euro datorii acumulate de Toma și firmele sale (conform investigațiilor Grupului de Investigatii Media BuzauGIM, din 2023). Acestea nu sunt datorii noi din mandatul de primar, ci vechi, din perioada 2010-2015.

Bunuri executate silit:

Păduri în zona montană a județului Buzău (ex. Siriu și alte zone).

În august 2023, executorii judecătorești au scos la licitație mai multe parcele: O parcelă de peste 20 hectare (cota lui Toma de 1/2, evaluată la ~120.400 lei).

Alta, de peste 15 hectare (evaluată la ~93.000 lei).

 Aceste păduri erau deținute personal sau prin soție/firme asociate.

 Alte forme de executare:

 Poprire pe salariu (inclusiv pe venitul de primar): Validată în dosare vechi (ex. 2016, dosar 856/2013 la Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „Pavel și Mușat”). Primăria Buzău a fost obligată în unele cazuri să rețină sume din salariul său pentru a le vira creditorilor (ex. Marfin Bank ~3 milioane lei).

Vânzări silite de proprietăți imobiliare vechi (ex. o proprietate ECOFOREST SA vândută la preț redus, după faliment).

SA NE ADUCEM AMINTE…

Falimentul Grup Romet (holdingul industrial-agricol controlat de Constantin Toma din Buzău) a fost unul dintre cele mai răsunătoare cazuri din economia locală, marcat de trecerea prin insolvență (începând din 2013) și faliment parțial (în special 2016 pentru unele companii). Holdingul a fost odată un gigant: afaceri de peste 300 milioane euro anual (la vârf în 2010-2011), peste 2.800 de angajați, producție de echipamente pentru apă, irigații, stingere incendii și agricultură mare (prin firme ca Agroglobal – fosta SERVAGROMEC, preluata abuziv de la Sandu si Andrei Barac – ultimul de profesie inginer, actualmente decedat, pe care Toma – in acele zile senator PDSR si cu relatii stranse la Securitate – l-a si bagat in inchisoare, dar acesta (Barac) a castigat ulterior procesul la CEDO).

DIN DOSAR – Cronologie principală:

Înainte de criză (anii 2000-2011): Toma a construit holdingul pornind de la „achiziții” post-privatizare (ex. Aromet Buzău, preluată în prag de faliment în anii ’90). La vârf, Grup Romet SA era lider național în echipamente hidrotehnice și agricole, cu cifră de afaceri de sute de milioane euro.

Criza economică 2009-2012: Impact major – dificultăți la încasări, creșterea dobânzilor, diferențe de curs valutar, blocaj în accesarea fondurilor europene (POS Mediu pentru proiecte de apă (?!) – atentie la preluarea COMPANIEI DE APA BUZAU).

Februarie 2013: Constantin Toma (ca proprietar) cere insolvența pentru principalele 3 firme: Grup Romet SA, Aromet SA și Romtet SRL (ulterior și altele ca Aquator SRL). Motiv oficial: lipsă lichidități + blocaj fonduri UE. Tribunalul Buzău deschide procedura la cererea patronatului.

2013-2015: Procedură de reorganizare – planuri propuse (fuziuni, reduceri de datorii), dar ANAF și alți creditori nu aprobă măsurile. Număr angajați scade dramatic (de la 2.800 la câteva sute).

Ianuarie 2016: Tribunalul Buzău respinge planul de reorganizare pentru Aromet SA și declară faliment general (TOMA DEVINE PRIMAR, cu ajutorul fostilor securisti si a membrilor PSD!). Alte firme rămân în insolvență/faliment parțial (ex. Grup Romet SA gestionat de administrator judiciar).

După 2016: Unele părți au ieșit din insolvență (Toma a declarat în 2015 că a rezolvat parțial), dar datorii vechi persistă. Companii asociate (ex. ECOFOREST SA, Romtem SRL) au fost lichidate, active vândute la prețuri reduse!

Aromet SA (denumire completă: S.C. AROMET S.A. Buzău, cod bursier ARMS) este una dintre companiile cheie din fostul holding Grup Romet, controlat de Constantin Toma (actualul primar al Buzăului). A fost o societate importantă în industria metalurgică și producția de echipamente pentru tratarea apei, hidranți, vane, pompe și confecții metalice.

Istoric și evoluție. Origini:

Succesoarea fostei Metalurgica Buzău (uzină de stat din perioada comunistă, parte dintr-un mare holding industrial). Constantin Toma a lucrat aici ca șef de secție înainte de Revoluție (anii ’80).

1993: Toma cumpără fabrica prin privatizare (după ce în 1991 înființase firma Romet, inspirată din numele Aromet).

Perioada de vârf (anii 2000-2011): Aromet devine parte centrală a holdingului Grup Romet. Producea componente pentru echipamente de apă, irigații, stingere incendii etc. În 2009, holdingul (inclusiv Aromet) ajungea la afaceri cumulate de aproape 300 milioane euro anual, cu mii de angajați.

Criza economică 2009-2012: Impact major – dificultăți la încasări, creșterea dobânzilor, blocaj fonduri europene (POS Mediu). Datorii acumulate masive.

Intrarea în insolvență și faliment Februarie 2013: La cererea patronatului (Constantin Toma), Tribunalul Buzău deschide procedura de insolvență pentru Aromet SA (împreună cu Grup Romet SA și Romtem SRL). Motiv oficial: lipsă lichidități + blocaj fonduri UE.

Ianuarie 2016: Tribunalul Buzău respinge planul de reorganizare și declară faliment general pentru Aromet SA (procedură generală). Decizia a fost atacată, dar falimentul s-a confirmat.

Stare actuală (conform datelor publice recente): Compania este în dizolvare/faliment sub incidența Legii 85/2006. Nu mai are activitate operațională majoră; activele au fost lichidate/vândute la prețuri reduse în anii următori (ex. instalații, terenuri). Nu există știri majore de relansare sau activitate în 2025-2026 – rămâne un caz istoric legat de criza holdingului.

Principalele firme din grup (cele mai menționate și „fanion”)

Grup Romet SA — Compania principală (fanion), sediul în Buzău (Șos. Brăilei nr. 15). Se ocupa de comercializare, licitații publice, asamblare echipamente pentru tratarea/epurarea apei, sisteme de irigare, vane, robineți, echipamente pentru hidrocentrale și termocentrale. Afaceri 2009: ~88 milioane euro. Intrată în insolvență 2013, parte din planuri de fuziune cu Aromet.

Aromet SA (ARMS, listată la bursă) — Succesoarea vechii fabrici Metalurgica Buzău (înființată 1928). Producție de componente metalice, turnătorie, confecții pentru echipamente de apă. Cumpărată de Toma în 1999. Afaceri 2009: ~56 milioane euro. Intrată în insolvență 2013, faliment declarat 2016.

Romtem SRL (sau Romtet/Romtem) — Specializată în hidranți de incendiu (subterani și supraterani), confecții metalice și părți componente. Afaceri 2009: ~36 milioane euro. Intrată în insolvență 2013, propusă pentru fuziune/absorbție în planurile de reorganizare.

Agroglobal SA (SERVAGROMEC – societate preluata abuziv, cu tot cu utilaje, oameni si miliarde de lei in cont! exemplu classic de interventie a fostilor securisti si nomenclaturisti – printre care faimosul dr. Ion Vasile) — Compania agricolă majoră, cultivare mii de hectare de cereale (cea mai mare fermă din Buzău la vremea respectivă). Devine parte din latura agricolă a holdingului.

Alte firme asociate (din cele ~22 menționate în surse din 2011).

Holdingul includea și companii mai mici sau auxiliare, multe înființate sau achiziționate pentru suport (ex. construcții, instalații, producție secundară). Exemple frecvent citate în documente și articole: Aquator SRL — Producție filtre de apă (bazat pe invenția premiată Aquator cu carbon activ și argint).

Ecoforest SA — Legată de exploatare forestieră/păduri (active vândute ulterior în executări silite).

Agriromest SRL, Agroest SA, Agrosud SA, Terra Verde SRL — Firme agricole sau conexe (menționate în sesizări ONPCSB din dosarul 2015).

Alte mici: Firmă de construcții, firmă de instalații (pentru servicii interne), LF Metalurgica Engineering 1928 SRL, Unirom SRL, Totalagro SRL etc. (apare în tranzacții post-faliment).

Evoluție și impact

La vârf: ~800 angajați în holding + ~2.000 în totalul firmelor controlate de Toma.

Planuri de reorganizare (2014-2015): Propuneau fuziuni (ex. Grup Romet și Romtem absorbite de Aromet), dar majoritatea au eșuat (sistemul managerial KAIZEN aplicat…”romaneste”)→ faliment general pentru Aromet (2016) și lichidări parțiale.

Multe active au fost vândute la prețuri reduse în proceduri de faliment/insolvență.

După 2016 (Toma devine primar si incepe praduirea Primariei si a societatilor de stat intr-o incercare disperata de a-si acoperi datoriile si a acorda din nou credit si fonduri securistilor care l-au ajutat sa supravietuiasca! ): Unele părți au fost preluate/reutilizate (ex. prin firme noi controlate indirect), iar foști angajați/directori au ajuns în instituții publice din Buzău.

Holdingul nu mai există ca “entitate activă majoră” în 2025 – 2026 — dar rămâne un capitol istoric legat de ascensiunea și criza afacerilor lui Constantin Toma și un caz “școală” de corupere, colaborare cu securitate si fostii comunisti aflati la putere si acum!

Ecoforest SA (sau ECOFOREST SRL în unele mențiuni) a fost o companie asociată cu holdingul Grup Romet controlat de Constantin Toma (primarul actual al Buzăului), specializată în exploatare forestieră, prelucrare lemn și achiziții de proprietăți forestiere. A intrat în insolvență/faliment în perioada crizei holdingului (în jurul anilor 2013-2016), similar cu Aromet SA și alte firme din grup.

Detalii principale despre faliment

Perioada falimentului: Intrată în insolvență în contextul general al holdingului (2013-2015), cu faliment confirmat ulterior (mențiuni din 2016+). Nu există o dată exactă unică publică pentru falimentul total, dar activele au fost lichidate în proceduri judiciare după 2013. Apare în documente oficiale (planuri de reorganizare din 2014-2015) ca fiind deja în insolvență.

Context: Compania a fost implicată în tranzacții cu proprietăți forestiere (păduri).

De exemplu:În 1998, Constantin Toma a cumpărat 3 hectare de pădure (zona Siriu/Bucegi).

În 2004, le-a vândut către Ecoforest SA (controlată indirect prin apropiați, ex. Dan Cuza, ulterior director la Urbis-Serv SRL subordonat Primăriei Buzău).

Valoare estimată inițială: ~1.500.000 euro.

După faliment: Proprietatea a fost executată silit de creditori (bănci precum Alpha Bank) pentru recuperarea datoriilor din holding. Asa cums e procedeaza in gruparile infractionale organizate, cumpărătorul ulterior a fost AQUA SYSTEM PLUS SA (companie controlată de Toma prin Bogdan Nistor, fost angajat Grup Romet), la un preț mult mai mic: 368.500 euro (tranzacție controversată, criticată în presă ca mod de a „recupera” active la preț redus).

Achiziții post-faliment: În 2015, persoane apropiate lui Toma (prin Nistor) au cumpărat active de la falimentare precum Ecoforest SRL, Romtem SRL, Aquator SRL etc., în valoare de milioane de euro, prin licitații lichidatori (in colaborare frauduloasa cu avocati, judecatori, ofiteri ai Serviciilor, comisari de Politie si procurori!).

Legături cu Constantin Toma

Ecoforest era parte din rețeaua de firme asociate holdingului (menționată în planuri de reorganizare alături de Aromet, Romtem etc.).

Falimentul a contribuit la datoriile personale ale lui Toma (peste 17 milioane euro estimate în 2023), ducând la executări silite pe păduri și alte bunuri (popriri pe salariu de primar).

DETALII TRANZACTIE 2004

Tranzacția din 2004 se referă la vânzarea unei parcele de 3 hectare de pădure de către Constantin Toma către Ecoforest SA, o companie asociată holdingului său (Grup Romet). Aceasta face parte din seria de operațiuni cu proprietăți forestiere din Munții Buzăului (zona Siriu), care au fost intens comentate în presa de investigație locală în 2023, în contextul executărilor silite pentru datoriile vechi ale holdingului.

Cronologie și detalii esențiale 1998:

Constantin Toma achiziționează personal 3 hectare de pădure în zona Siriu (județul Buzău) de la Foresta Nehoiu (înainte de perioada când compania a fost implicată în controverse cu Omar Hayssam).

Iunie 2004: Toma (împreună cu soția sa) cumpără suplimentar trei trupuri de pădure pe raza comunei Siriu, totalizând 51,5 hectare (alte parcele mai mari, separate de cele 3 ha inițiale).

Iulie 2004: Prin sistemul de tip “suveica”, Toma vinde cele 3 hectare (din achiziția din 1998) către Ecoforest SA.  Valoare estimată inițială a proprietății: Aproximativ 1.500.000 euro (conform investigațiilor G.I.M. din 2023, bazate pe evaluări ulterioare și contextul pieței forestiere). 

Controlul companiei: Ecoforest SA era controlată indirect de Toma prin intermediul lui Dan Cuza (persoană apropiată, ulterior devenit director la Urbis-Serv SRL, firmă subordonată Consiliului Local Buzău).

Evoluție ulterioară (după tranzacție)

Ecoforest SA intră în insolvență/faliment în perioada crizei holdingului (după 2013-2016).

Proprietatea (cele 3 ha) este executată silit de creditori (bănci) pentru recuperarea datoriilor.

Cumpărător în executare: Aqua System Plus SA – o altă companie controlată indirect de Constantin Toma prin Bogdan Nistor (fost angajat la Grup Romet).

Preț final de achiziție: 368.500 euro (mult sub valoarea inițială estimată de 1.500.000 euro), ceea ce a ridicat suspiciuni în presă (de investigatie – G.I.M.) de transfer de active la preț redus pentru a proteja proprietatea de creditori.

Context și critici

Aceste tranzacții au fost detaliate în investigații G.I.M. Buzau, fiind prezentate ca exemple de posibile scheme de ascundere/transfer de averi (diminuare voita a patrimoniului) pe numele unor interpuși sau firme controlate. Presa independentă locală îl critică dur pe Toma pentru aceste operațiuni, legându-le de datoriile personale de peste 17 milioane euro moștenite din falimentul holdingului (executări silite pe alte păduri în 2023). Nu există însă dosare penale active sau condamnări legate direct de această tranzacție specifică (dosarele penale vechi au fost clasate în 2025).

DETALII ANCHETA:

Detalii esențiale din surse publice (investigații GIM Buzau din 2023)

Achiziția: În iunie 2004, Constantin Toma și soția sa au cumpărat aceste trei parcele forestiere în zona Siriu. Nu sunt menționate public detaliile exacte ale prețului de achiziție inițial (suma nu apare explicit în dosarele consultate de jurnalistii de investigatie ai GIM Buzau), dar tranzacția a fost realizată în contextul afacerilor private ale lui Toma din acea perioadă (înainte de mandatul de primar).

Context ulterior:

Spre deosebire de cele 3 hectare separate (cumpărate în 1998 și vândute în iulie 2004 către Ecoforest SA), cele 51,5 ha nu au fost vândute imediat. Toma nu a reușit să le valorifice înainte de criza și falimentul holdingului Grup Romet (2013-2016).

Executare silită (2023): În august 2023, executorii judecătorești au scos la licitație jumătate (cota de 1/2) din aceste păduri, ca parte a recuperării datoriilor vechi ale lui Toma (legate de falimentul holdingului și credite bancare).  Suprafețe detaliate puse la vânzare (cota 1/2):  20,76 ha → preț 120.400 lei 

15,98 ha → preț 93.607 lei 

14,75 ha → preț 86.393 lei

Preț total de pornire al licitației: 300.400 lei (aprox. 60.000 euro la cursul din 2023).

Aceste executări au fost determinate de creditori bancari (ex. Marfin Bank, Alpha Bank etc.), după un proces care a durat ani (4 ani proces + 4 ani birocrație).

Observații (etapa din “caracatita” tranzactiei):

Această suprafață (51,5 ha) este separată de cele 3 ha din 1998 (care au avut un traseu diferit: vânzare la Ecoforest SA → faliment → executare silită → cumpărare la preț redus de o firmă legată de Toma → transfer ulterior către fiicele sale prin Hadar Nature Resort).

Nu există știri noi în 2025-2026 despre această tranzacție – rămâne un element istoric din afacerile private ale lui Toma înainte de mandatul de primar (Surse din ancheta ne-au cinfirmat faptul ca majoritatea actelor au fost distruse si urmele sterse!)

Fost pavilion de vânătoare al lui Nicolae Ceaușescu, cunoscut astăzi sub numele de Hadar Chalet, construit în anul 1985, este scos la vânzare (?!) in decembrie 2025 de Romania Sotheby’s International Realty (afacere cu care se mandrea Familia Toma si in special fiicele acestuia, in articole platite consistent pentru imagine si  ascunderea adevarului – Domeniul se întinde pe o suprafață totală de 41.198 mp, cu 1.821 mp construiți, iar accesul se realizează pe un drum forestier de aproximativ 4 km) …

……………………………………

Legături cu Constantin Toma –

Toma a fost proprietarul principal și a garantat personal multe credite (fideiusiuni). Falimentul a dus la datorii personale de milioane de euro, executări silite (păduri, popriri pe salariu de primar) și porecla ironică „Toma Faliment” în presa locală independentă.

Mulți foști angajați/directori din Aromet/Grup Romet au ajuns ulterior în administrația publică locală (Primăria Buzău și instituții subordonate).

Datorii și creditori

Datorii totale estimate (2011-2013): Peste 317 milioane lei (aprox. 70-80 milioane euro la cursul vremii), ulterior crescute prin dobânzi.

Creditori principali: Bănci (Marfin Bank, Alpha Bank, OTP, Garanti, Unicredit, Vista Bank, Nextebank), fonduri de garantare IFN, ANAF (care a cerut faliment în unele cazuri).

Datorii personale ale lui Toma: Peste 17 milioane euro (conform investigațiilor din 2023), moștenite din holding – ducând la executări silite (păduri, popriri pe salariu de primar).

Cauzele principale (după declarații și presă)

Criza economică globală + blocaj fonduri europene.

Dificultăți la încasări din proiecte publice (POS Mediu).

Presa critică (ex. newsbuzau.ro, anchetatorii.ro, puterea.ro) vorbește de management defectuos, datorii acumulate, privatizări controversate post-comuniste.

Toma a declarat că a fost o „decizie de maturitate” și că a suferit din cauza crizei, nu din fraudă (dosare penale clasate ulterior).

Impact: Pierdere masivă de locuri de muncă (de la mii la sute).

Active vândute la faliment (ex. proprietăți, stocuri) la prețuri mici.

Toma poreclit ironic „Toma Faliment” în presa locală independentă.

Mulți foști angajați/directori din Grup Romet au ajuns în administrația publică locală după 2016 (când Toma devine primar).

Si in 2025-2026 – falimentul rămâne istoric, cu datorii vechi recuperate parțial prin executări. Executarile insa continuade aici si disperarea primarului de a lua cati mai multi bani din comisioane, Fonduri de imprumut, afaceri la limita legii sau chiar penale, ce vor fi anchetate in perioada urmatoare!

AMENINTARI SI SANTAJ “A LA TINTESTI”!

Toma a declarat neoficial – surse jurnalistice – ca: ”daca o sa cada din nou, va atrage dupa el pe toti cei care au incheiat afaceri, inclusiv pe capii fosti sau actuali ai PSD, PNL, USR, AUR (si alte partide si personae particulare) national si local, precum si pe oamenii de afaceri cu care a avut legaturi!” (citat aproximativ – din motive de protectie a surselor de ancheta jurnalistice!).

DOSARE PENALE SI CIVILE

Constantin Toma, primarul actual al municipiului Buzău (PSD), nu are un dosar penal activ sau condamnare definitivă pentru delapidare la data din ianuarie 2026, conform surselor jurnalsitice de ancheta (DNA, presă locală/națională, portaluri judiciare).

 Totuși, numele său a fost legat de anchete și suspiciuni penale în trecut, în special legate de fonduri europene și managementul proiectelor locale.

Principalele cazuri menționate în presă (din anii anteriori):2020–2022: Suspiciune de fraudă cu fonduri UE

DNA a deschis un dosar penal in rem (fără inculpați numiți inițial) privind contractul de finanțare europeană pentru reabilitarea unor bulevarde din Buzău. Primarul Toma a fost vizat indirect prin suspiciuni de fraudă și posibile nereguli în derularea proiectelor POR (Programul Operațional Regional).  Toma a negat vehement orice furt sau delapidare, declarând: „Nu am furat nimic, problema e că ne-au suspendat plățile”. 

Lucrările au fost blocate temporar, iar el a acuzat un consilier local (fost magistrat) că ar fi contribuit la tergiversare prin plângeri. 

Cazul a fost discutat în presă ca o anchetă DNA, dar nu a dus la trimitere în judecată publică a primarului până în 2026 (nu apar actualizări recente despre clasare sau continuare).

Alte mențiuni mai vechi (2016–2017):

Au existat plângeri penale (inclusiv de la Compania de Apă Buzău) pentru abuz în serviciu, dar nu delapidare directă. Unele surse locale (ex. news-live.ro, din 2020) vorbeau de „anchetă pentru delapidare și spălare de bani” cu fonduri UE, dar acestea par a fi rămas la stadiul de suspiciuni/investigații fără finalizare publică (?!).

Context recent (2025–2026):

Deocamdata, nu există știri noi despre delapidare, DNA sau dosare penale active împotriva sa, dar exista alte sesizari “in lucru”, potrivit surselor noastre!

Lucratorii din “Sevicii” spun ca: “Toma este mai degrabă în lumina reflectoarelor pentru:  Critici interne în PSD (cereri de demisie a conducerii după alegerile prezidențiale 2025, atacuri la adresa lui Sorin Grindeanu), santaje, amenintari si “legaturi dubioase”. Populatia l-a reclamat pentru:   

Majorări de taxe locale (până la 75% în unele cazuri, “din cauza” legilor naționale) si 

Controverse administrative (ex. anularea în instanță a contractului de neutralitate climatică M100 în decembrie 2025, cu recurs …). 

Presa locală independentă (cum ar fi newsbuzau.ro – citat din “Dosar ancheta”) îl critică dur, folosind porecle ironice precum „Faliment” (referire la falimentul său de afaceri din trecut, înainte de a deveni primar).

 Dosare/anchete penale menționate în trecut (fără evoluții recente confirmate în 2026):

2022: Dosar DNA Ploiești (in rem) — Privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene în proiectul de reabilitare a bulevardelor Unirii, Industriilor și strada Transilvania (valoare ~20 milioane euro). Dosarul a fost deschis în februarie 2022 pe baza unei plângeri (inclusiv anonime), ceea ce a dus la suspendarea temporară a plăților europene.  Actualizare: Clasat în iunie 2022 (sau scurt timp după) de procurorii DNA, fără inculpare a primarului Toma. El a declarat public că „nu a furat nimic” și că dosarul a fost soluționat favorabil.

Alte mențiuni mai vechi (2017-2023):

 Suspiciuni de spălare de bani și evaziune fiscală la Parchetul Dâmbovița (din 2017, dosar care „trena”). 

Plângeri penale împotriva sa (uneori anonime), inclusiv legate de proiecte europene sau alte aspecte administrative. 

Un episod în 2023: Mențiuni despre un dosar la Parchetul European (EPPO), dar fără detalii publice de continuare sau trimitere în judecată.

Acestea nu au dus la condamnări sau procese active recente.

Procese civile/contencios administrativ (nu penale):

Primăria Buzău (prin primar Constantin Toma ca reprezentant) este implicată frecvent în litigii administrative, inclusiv: Decembrie 2025 – Anularea în primă instanță (Tribunalul Buzău) a Hotărârii Consiliului Local nr. 176/2025 privind aprobarea Contractului Climatic M100 (neutralitate climatică până în 2035, inițiativă UE). Primarul a anunțat recurs la Curtea de Apel Ploiești, considerând decizia „incredibilă” și motivată politic.

Alte cazuri:

 Tranzacții judiciare, contestații administrative, procese legate de achiziții publice, transport local (ex. Trans Bus SA din trecut) sau despăgubiri. Acestea sunt obișnuite pentru orice primărie și nu implică răspundere penală personală.

Dosarul DNA din 2022 privind primarul Constantin Toma (municipiul Buzău) se referă la o anchetă penală in rem (fără inculpați numiți inițial) deschisă de DNA – Serviciul Teritorial Ploiești în februarie 2022. Acesta viza suspiciuni de fraudă în legătură cu un proiect major de infrastructură finanțat din fonduri europene. Detalii esențiale despre dosar – Proiectul vizat: „Reabilitarea infrastructurii rutiere, inclusiv piste pentru bicicliști, pe coridoarele deservite de transportul public în municipiul Buzău”.

Include modernizarea Bulevardelor Unirii și Industriilor + Strada Transilvania.

Valoare totală: aproximativ 20 de milioane de euro (fonduri POR 2014-2020).

Motivul anchetei: O sesizare (inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, apoi preluată de DNA) semnala posibile nereguli, în special că autorizația de construire pentru strada Transilvania ar fi fost emisă fără toate avizele necesare (lipsa unui aviz complet de la Poliția Rutieră Buzău). Asta a dus la suspiciune de fraudă cu fonduri UE.

Consecințe imediate: În mai 2022, Autoritatea de Management POR (Ministerul Dezvoltării) a suspendat plățile către Primărie și firma executantă, blocând temporar lucrările și plățile europene.

Reacția primarului Toma: A negat vehement orice infracțiune, declarând public: „Nu am furat nimic! Problema e că ne-au suspendat plățile”. A acuzat plângeri anonime (venite prin poștă) ca fiind motivate politic sau de interese locale, și a cerut soluționare rapidă pentru a nu pierde constructorul.

Evoluție și soluționare

Procurorii DNA Ploiești au efectuat verificări rapide – “la comanda” – (inclusiv solicitând mii de pagini de documente de la Primărie).

În iunie 2022, dosarul a fost clasat (soluție de clasare comunicată oficial).

Motivul: „Faptele nu există în materialitatea lor” — avizul Poliției Rutiere fusese eliberat în decembrie 2021 (deși inițial părea incomplet), deci nu exista bază pentru suspiciunea de fraudă.

După clasare, plățile au fost deblocate, iar lucrările au continuat fără alte blocaje majore din acest dosar. Sesizarile insa “nu s-au stins” fiind atentionate mai multe Institutii de control a Parchetelor!

Context suplimentar (fără legătură directă cu 2022)

Toma a menționat în declarații ulterioare (2023) că a avut și alte plângeri anonime care au ajuns la DNA, dar majoritatea s-au clasat rapid (n.r. – investigare “in curs”).

Există referințe la un dosar mai vechi (din 2015-2017) la Parchetul Dâmbovița privind evaziune fiscală și spălare de bani (legat de activități private anterioare), care a „trenat” ani de zile și a fost menționat ca fiind clasat sau reluat în 2025 în unele surse, dar nu implică direct fonduri UE din 2022.

Nu există actualizări în 2025-2026 care să reia sau să extindă dosarul din 2022 — rămâne clasat definitiv.

 Dosarul penal din 2015 (nr. 670/P/2015 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, ulterior strămutat și înregistrat ca 34/P/2018 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița) îl viza pe Constantin Toma, primarul municipiului Buzău (PSD), în calitate de suspect pentru infracțiunile de evaziune fiscală (art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005) și spălare de bani (art. 29 lit. a) din Legea 656/2002, modificată). Originea și baza dosarului – Dosarul a fost deschis în 2015 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, pe baza unei sesizări oficiale de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) nr. C/XIII/2038/09.10.2015.

Procurorii s-au sesizat din oficiu privind posibile infracțiuni comise de reprezentanții legali ai unor societăți comerciale (SC Agroglobal SA, SC Agra SA, SC Agriromest SRL, SC Agroest SA, SC Agrosud SA, SC Terra Verde SRL) prin derularea în 2013 a unor fluxuri financiare care nu ar fi avut la bază operațiuni reale (suspiciuni de operațiuni fictive pentru a ascunde sau transfera bani iliciți).

Constantin Toma a fost implicat ca suspect în legătură cu aceste societăți (posibil prin roluri anterioare de administrator sau asociat, înainte de a deveni primar; unele surse leagă de holdingul Grup Romet/Aromet, care a intrat în insolvență/faliment în 2013-2016).

Evoluția dosaruluiÎn noiembrie 2017, Toma a solicitat și obținut strămutarea dosarului de la Buzău la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, invocând un presupus conflict de interese local (implicând politicieni, presă, procurori și judecători la Buzău).

Dosarul a fost preluat sub nr. 34/P/2018 și cercetările au continuat la IPJ Dâmbovița – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.

A fost descris în presă ca un dosar care „trena” ani de zile (peste 10 ani), cu critici la adresa tergiversării anchetei (inclusiv mențiuni de la Inspecția Judiciară în unele articole vechi).

Unele surse locale independente l-au prezentat ca fiind legat de posibile nereguli financiare din perioada afacerilor private ale lui Toma (înainte de mandatul de primar), inclusiv falimentul Grup Romet.

Soluționare recentă (2025)

Pe 31 ianuarie 2025 (cu o zi înainte de ziua de naștere a lui Toma – “cadou” de la securisti!), a fost emisă o soluție de clasare definitivă: „faptele de spălare de bani și evaziune fiscală nu există” (?!)… (conform declarațiilor publice ale primarului și unor articole din iulie 2025).

Soluția a fost confirmată după o contestație (proces reluat în 2025 după prescripție potențială), dar în final clasat în favoarea sa, fără trimitere în judecată sau condamnare.

Toma a declarat public că a primit o decizie de 52 de pagini care îl exonerează complet.

 Dosarul din 2015 a fost unul dintre cele mai longevive și controversate din cariera lui Toma (peste 10 ani de cercetări), legat de activități economice private din 2013, nu de mandatul de primar. A fost clasat în 2025 fără consecințe penale(ramane “civilul” – N.R.). Nu există legături publice cu dosarul DNA din 2022 (cel cu fonduri UE, clasat în iunie 2022) sau alte anchete recente active.

Mențiuni despre un posibil dosar la Parchetul European (EPPO) (2023)

Toma a declarat public în 2023 că are un dosar penal la Parchetul European (EPPO), legat de același proiect european ca în dosarul DNA 2022.

Nu există confirmări oficiale recente (2025-2026) de la EPPO sau surse credibile că un astfel de dosar ar fi activ sau separat. Pare a fi o referire la aceeași suspiciune de fraudă UE, posibil transferată sau investigată paralel, dar fără evoluții publice ulterioare (nici trimitere în judecată, nici clasare explicită menționată recent) – Ancheta G.I.M. Buzau.

Alte aspecte menționate în presă (fără dosare penale active)

Plângeri anonime multiple (ex. 2023): Toma a vorbit despre sesizări anonime (prin poștă) care au dus la anchete clasate rapid. A criticat public Parchetul Buzău pentru că a dat curs unor plângeri nesemnate.

Executări silite civile (nu penale):

 Din 2023, executorii judecătorești au scos la vânzare active (păduri etc.) pentru datorii bancare vechi legate de falimentul Grup Romet (insolvență 2013, faliment 2016). Acestea sunt proceduri civile/comerciale, nu penale.

Controverse administrative (nu penale):

Procese civile/contencios (ex. anularea în 2025 a unei hotărâri privind contractul climatic M100, cu recurs în curs). Primăria este implicată în litigii obișnuite, dar fără răspundere penală personală.

Campanii de demitere (2025): Au existat inițiative de strângere de semnături pentru revocare, dar nu legate de dosare penale.

VA URMA!

Grupul de Investigatii Media Buzau & NEWS BUZAU

ALTE ARTICOLE RELATIONALE:

https://newsbuzau.ro/2024/02/02/cine-este-de-fapt-constantin-toma-de-ce-a-fost-el-catalogat-ca-miliardarul-de-carton-al-judetului-raspuns-si-a-insusit-zeci-si-sute-de-milioane-de-euro-din-avutia-publica-spune-un-jurnalist-4/

https://newsbuzau.ro/2024/04/21/toma-constantin-ultimul-bolsevic-2/

https://newsbuzau.ro/2024/02/06/pastila-de-cunoastere-efectul-dunning-kruger-atunci-cand-oamenii-necalificati-se-supraestimeaza-sau-ce-ii-face-pe-prosti-sa-se-creada-destepti-recunoasteti-personajele-din-buzau-care-sufera-de-acest-s/

https://newsbuzau.ro/2017/06/16/hai-popritule-pe-la-banci-noul-slogan-al-primarului-donald-tom-edilul-a-fost-descoperit-cu-alte-milioane-de-lei-poprite-de-banci-tomita-risca-suspendarea-din-functia-de-primar-si-inchisoarea-pentru-ca/

https://newsbuzau.ro/2017/04/19/culmea-nesimtirii-buzoienii-ii-vor-plati-datoriile-poprite-pe-contul-personal-primarului-toma-cititi-si-va-cruciti/

Jurnalistul de investigatie Liviu Alexa l-a prins pe Marcel Boloș în fundul gol pe un site de gay. Există o ”mafie a homosexualilor” în funcții publice în România?

Jurnalistul de investigatie Liviu Alexa l-a prins pe Marcel Boloș în fundul gol pe un site de gay. Există o ”mafie a homosexualilor” în funcții publice în România?

Jurnalistul clujean Liviu Alexa dă o nouă mare lovitură de presă. El probează că Marcel Boloș, fost minstru al Fondurilor Europene, proțăpit de ani de zile în funcții publice și de stat, totodată „preot misionar”, este și un homosexual care agață tineri studenți pe site-urile de gay pentru satisfacerea poftelor sale orale și anale.

Boloș este un personaj care pe lângă faptul că este tolerat de ani de zile de BOR în ciuda implicărilor sale politice, nu a ratat nici o guvernare, jucându-se cu miliardele de euro, de la Cioloș la Orban, Ciucă și Ciolacu, ceea ce, desigur, ridică categoric întrebarea dacă nu există o mafie a homosexualilor care transcede toate partidele

Liviu Alexa: „E dezvăluirea mea, așa că o să vă rog să mă „răbdați” și cu nițel context. E important să înțelegeți bine demersul meu jurnalistic. E foarte important pentru mine, dar și pentru voi. Pentru că sunteți români mințiți zi de zi. Nu am faima unui rock star, așa că e posibil să nu știți că anchetele și dezvăluirile de mai jos sunt ale mele, Liviu Alexa. Pozele cu sex atrag negreșit. Asta știu. Dar eu nu fac manelărime, chiar dacă multe dintre dezvăluirile mele incredibile au avut legătură cu sexul.

DAR…

Preotul Cristian Pomohaci a fost scos din Biserica Ortodoxă pentru că am dezvăluit, cu PROBE, că era pedofil. Nu m-a interesat că e gay – e treaba Patriarhului dacă acceptă homosexuali să slujească –, dar m-a interesat că Pomohaci era și este un pedofil jegos.

Azi, Pomohaci e invitat la concerte de primari de comune și orașe care îi bagă în buzunar zeci de mii de euro, iar mii de români dau zilnic like la postările pedofilului.

Bogdan Buta, patronul Untold, a fost dat în vileag de mine că e pedofil. Cu probe. Nu e treaba mea că e gay, dar am demonstrat că e pedofil și unul periculos. Faptul că „sistemul” l-a scăpat basma curată nu mai e problema mea, eu nu sunt magistrat.

Oana Gheorghiu, actual vicepremier în Guvernul României, a fost subiect greu în anchetele mele, unde am arătat clar că butaforia „Dăruiește Viață” este caritate cu interes (trecând și peste salariul de 5000 de euro al oengistei).

Am spus acum un an și ceva că tanti asta (Oana Gheorghiu), împreună cu asociata ei (Carmen Uscatu), țin zeci de milioane de lei în conturi în mod discreționar și abuziv, ignorând cu eleganță „misiunea de a ajuta”, caritatea efectivă. Societatea românească a ignorat întrebările mele grele, iar azi mătușa este aplaudată.

Am dezvăluit încă din 2012 cum Raed Arafat și-a ajutat prietenul din facultate să câștige licitații de zeci de milioane de euro, prin firma clujeană Deltamed. Am arătat că licitațiile au fost otrăvite, Arafat m-a dat în judecată și am câștigat. Am vorbit prima oară despre dosare la DNA care îl vizau și am arătat cum ele au „murit”. E 2025 și Raed Arafat are deja 18 ani în funcții de putere în sistemul medical de urgență. (…)

V-am zis, domnul Boloș e un ipocrit sadea, un preot misionar ortodox, care s-a ascuns dupa sutanǎ, ca sa isi mascheze homosexualitatea, fara sa isi asume fatis „starea de fapt”. Asa cum sunt ministri gay asumati in multe tari din UE.

Semne ale homosexualitatii mascate erau.

Ca și la Raed Arafat, unde singurătatea era pusă pe seama preocupării zi de zi în slujba medicinei de urgență, și aici, în cazul lui Boloș, singurătatea era pusă pe seama credinței ortodoxe generate de misionariatul preoțesc, aproape monahicească, deși nimeni nu-i ceruse asta, căci preoții ortodocși se pot căsători și face copii.

Am zis aproape monahicească, fiindcă domnul Boloș nu e decât un gay ipocrit.

Ipocrizia lui e veche, continuă și constant afișată. De o vreme, textele de pe pagina de Facebook în care prezintă activitatea sa la ADRNV sunt mereu ilustrate cu fotografii în care la piept are o cruce deloc discretă, ce iese mereu în evidență.

Dar e o cruce purtată de un fariseu!

Un fariseu important, foarte important, fiindcă la noul job, la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, de fapt, vechi, căci, pentru oameni ca el, posturile se „îngheață”, ei bine, la noul job domnul Boloș are pe mână 2,2 miliarde de euro de gestionat și împărțit. Normal, de împărțit cui trebuie, pe proiectele intereselor partidelor, căci el lucrează cu toate partidele, are o viziune transpartinica în care singura limbă de înțeles e bancnota.

Întrebarea e: mai poate sta omul acesta în funcția asta atât de importantă, după dezvăluirile de mai jos? Vremile și întâmplările din trecut îmi arată că da. Statul Paralel își susține creațiile până la capăt.

Omul ăsta, Marcel Boloș, e creația serviciilor, nu putea ajunge în funcțiile de mai jos decât cu ajutorul „sistemului” care, știindu-i vulnerabilitatea, documentată frumos și de netagăduit, l-a trimis să facă aport în diverse demnități, toate importante. CV-ul său de pe site-ul Universității Oradea (la Ilie Bolojan), arată că domnul Boloș e și profesor universitar acolo de tone de ani, bine nu prea a mers la cursuri, dar salariul băban l-a luat.

E sâmbătă seara, 8 noiembrie 2025, șeful gestiunii a 2,2 miliarde de euro se relaxează în pătuc în apartamentul său din Cluj-Napoca.

E sâmbătă seara și domnul Boloș parcă ar fxxe ceva. E „plin” (expresia sa) și ar avea nevoie de o „descărcare”, așa că deschide contul său de Grindr și pornește la vânătoare scrollând hulpav peste conturile potențialelor victime. Caută ceva în apropiere de el, din Cluj-Napoca. E horny rău…”

Continuarea și DOVEZILE la STRICTSECRET.COM

https://www.strictsecret.com/p/opus-nr-478-ministrul-fundurilor

Candidatul la Presedintie „NICUSOR DAN a fost turnator la Securitate” – spun noile dovezi din Arhivele pastrate de MAPN si SRI!

Candidatul la Presedintie „NICUSOR DAN a fost turnator la Securitate” – spun noile dovezi din Arhivele pastrate de MAPN si SRI!

„Cam asta facea Mucusor la Olimpiada…turna la Securitate…scrie raportul ca avea „ura”! Deci vreti un turnator la Securitate ca Presedinte? Mai scapam si noi de securisti si turnatori? De aia o ducem prost…progeniturile securiste si turnatorii regimului odios au avut mereu avantaje, au fost promovati, sustinuti si se sprijina intre ei! „a manifestat ură”. Deci nu a făcut-o că era obligat să colaboreze ci a făcut-o în cunoștință de cauză cu scopul de a-l elimina pe cel reclamat de pe lista competitorilor la olimpiadă.
Și nu a fost o singură victimă, a turnat și pe alții printre care și profesorul de la liceul din Făgăraș. Un element social cu apucături de lepră acest individ ce vrea scaunul de la Cotroceni. Citiți și votați, sistemul nu doarme. Votați cu același sistem care a distrus România. Nimic nu se va schimba dacă votați Nicușor Dan!” (sursa Facebook)
„Principala colaboratoare a lui Nicușor Dan, Roxana Sanda Wring a fost dovedită în instanță că a fost colaboratoare a Securității ceaușiste ca poliție politică.
Colaboratoarea lui Nicușor Dan a fost membră fondatoare a USR, președinte USR București, membră în Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dar și „tovarășa” primarului activist într-o sumedenie de procese în care solicitau suspendarea și anularea unor autorizații de construire și documentații de urbanism.
Roxana Wring a semnat un angajament cu Securitatea și a primit numele conspirativ Rodica sau R21. După semnarea angajamentului, pe când lucra ca ghid ONT Carpați a transmis note informative despre turiștii români și străini” (Europalibera)
Fostul candidat Crin Antonescu declanșează un atac devastator la adresa taberei care-l susține pe Nicușor Dan, despre care afirmă că e doar un securistoid de tip nou, alăturat celor care distrug România de 20 de ani încoace, adică de la venirea lui Băsescu la butoane.
”Gata. Istoria e alertă. Toată suflarea e mobilizată pentru turul 2. Normal.
Pentru voi, cei câțiva cărora vă lipsesc, câteva gânduri.

Alegerile, în turul 1, le-am pierdut eu. Am spus – și eu nu îmi schimb principiile de la un tur la altul – că alegerile le vom câștiga împreună (coaliție, partide etc.) sau le voi pierde singur. Zis și făcut. Eu am pierdut alegerile. Nu mai căutați trădări, incapacitate de mobilizare etc. Au fost, desigur. Dar, la capătul zilei, atât le-am spus eu românilor: ceva mai puțin decât Nicușor Dan. Nu știu câte din voturile pentru mine au fost pentru că așa au zis PSD, PNL, UDMR. Nu știu câte voturi aș fi luat dacă nu eram împreună cu amintiții. Eu vorbesc aici cu cei care m-au votat pe mine, cel care am fost și sunt. Cei care știu că eram singurul candidat din afara “sistemului”, orice accepțiune i-am da” a scris fostul candidat..
”Da, dragii mei, nici nu știm câți suntem. Dar știm CINE suntem. Cu voi vreau să vorbesc de acum înainte. Cu voi, care înțelegeți că rămânem aceiași, oricine ar fi președinte și oricât ar răstălmăci propagandele adevărul. Adevărul… Adevărul lor se schimbă repede. Dacă voturile PSD veneau spre mine, însemnau stagnare și “sistem”. Dacă ar merge la dl. Dan, ar fi bune, ar fi stabilitate și mobilizare întru “salvarea țării”. Dacă trebuie să mai “salvăm” țara, încă o dată (a câta?), cot la cot cu Băsescu, cu Pleșu, cu “m**e PSD” în primul tur și cu “săriți PSD” în turul 2, o salvăm.

Azi, în deplină liniște sufletească, aleg liber. Am plecat 10 ani, n-am cerut și n-am luat nimic de la “sistem”. Am venit când mi s-a spus că ar fi nevoie de mine. Chiar era. Oamenii au crezut altfel. Respect. Dar am dreptul să nu fiu luat în turmă pentru o nouă “salvare” a țării. Între demagogi de joasă speță care urmează să distrugă România mea și securistoizii (aceiași + dl. Nicușor, new entry) care – ajutați la “hei-rup” de atâția oameni de bună credință – o distrug de 20 de ani, am propria mea alegere. Dar e a mea. Nu mă luați voi cu arcanul mobilizării generale.
Fiți liniștiți, prietenii mei, atâția câți veți fi. Vom vorbi ca oamenii. Liberi, nu captivi în stupiditatea propagandei.
Vă iubesc. Pe curând!” a promis fostul candidat. (B.T.I. – InPolitics)


ARHIVE STRICT SECRETE. „Dupa 2 ianuarie 1990, gral. Nicolae Militaru impreuna cu Gelu Voican Voiculescu au coordonat trecerea efectiva a Departamentului Securitatii Statului in subordinea Armatei, dispusa printr-un decret emis de CFSN inca de pe 26 decembrie 1989. O data cu baza materiala, fondurile fixe, personalul, armamentul si munitia din dotare, Armata a preluat si arhivele Securitatii. In lucrarea amintita mai sus, gral. (r ) Victor Negulescu, fostul sef al Contraspionajului militar, afirma la pag. 44 ca, imediat dupa preluarea arhivelor, ministrul Nicolae Militaru ar fi distrus dosarele „Corbii”, care-l priveau atat pe el personal, cat si pe alti generali (poate ca si civili), urmariti de Securitate din cauza colaborarii cu serviciile secrete sovietice. Militari si civili care, dupa decembrie ’89, au ocupat functii inalte in cadrul organelor puterii nou-instalate. Cert este un singur lucru: chiar si dupa 15 ani de la Revolutie, arhivele Directiei a IV-a a Securitatii, (Contrainformatii militare) sunt considerate inca „strict secrete” si se afla tot in subordinea Armatei. Mai mult decat atat, cel putin pana acum, nici Parlamentul si nici firavul CNSAS nu si-au pus in mod serios problema declasificarii acelor arhive. Este aproape sigur ca acolo exista informatii deosebit de importante. Informatii care, departe de a aduce atingere „sigurantei nationale”, ar periclita, mai curand, siguranta si linistea multora dintre membrii clasei politice, cocotati la putere dupa rasturnarea lui Ceausescu. S-ar putea ca acolo sa aflam ca multe personalitati postrevolutionare s-au aflat in „colimatorul” Securitatii, pentru ca, aflati in slujba regimului comunist, au fost in acelasi timp si uneltele „vecinului” de la Rasarit. Fapt care nu le-ar mai da acum absolut nici un drept sa vorbeasca despre pretinsa lor „disidenta” si, cu atat mai putin, sa-si asume vreun rol in democratizarea societatii romanesti, a Armatei ori a serviciilor secrete. Tocmai acesta este si motivul pentru care, daca se doreste cu adevarat asanarea vietii politice romanesti, declasificarea a ceea ce a mai ramas din arhivele Directiei a IV-a este deosebit de importanta si absolut necesara” (Cotidianul)


N.R.: Documentele prezentate mass mediei prin care se dovedeste clar ca Nicusor Dan a fost colaborator cu Securitatea sunt din arhiva MAPN. In 89 Arhiva Securitatii, mar eparte din ea nu a fost predata SRI sua altei Instiotutii ci a fost data „pe bucatele. Ce amai amr eparte din ea se afla in continuare pazita de armata! Ce are CNSASul si SRI reprezinta, dupa unii, nici jumatate din dosare. Ca a pastrat-o…bine a facut, se vede clar ce fac cei de la CNSAS si SRI…dau „adeverinte de necolaborare” in masa, conform intereselor politice (vezi cazul celebru al fostului presedinte Basescu..initial „scos ca necolaborator”, apoi…”colaborator si politie politica”!).


SURSE: https://www.cotidianul.ro/arhiva-securitatii-de-la-mapn-va-fi-preluata-de-cnsas/
https://inpolitics.ro/legendarele-dosare-ale-securitatii-de-la-mapn-desecretizate-in-an-pre-electoral-pentru-cine-bat-clopotele_1860080124.html
https://jurnalul.ro/special-jurnalul/custodie-arhivele-securitatii-prizoniere-la-armata-48575.html

Dispută între Traian Băsescu şi Marcel Ciolacu: ”Turnător ordinar. Tu nu mai eşti bun nici să le arăţi oamenilor cum se prepară whisky-ul cu gheaţă”. Cum continuă insultele între cei 2

Dispută între Traian Băsescu şi Marcel Ciolacu: ”Turnător ordinar. Tu nu mai eşti bun nici să le arăţi oamenilor cum se prepară whisky-ul cu gheaţă”. Cum continuă insultele între cei 2

Traian Băsescu şi Marcel Ciolacu au avut schimb dur de replici pe rețelele de socializare.
”Nu sunteţi persoana care să poată înţelege răspunsurile mele”, a transmis Băsescu. La rândul său, Marcel Ciolacu i-a spus fostului preşedinte: ”Un căpitan nu îşi abandonează niciodată nava în furtună”, transmite News.ro.
Schimb dur de replici între Traian Băsescu şi Marcel Ciolacu
Fostul preşedinte Traian Băsescu a comentat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la postarea de pe Facebook a lui Marcel Ciolacu, care începea cu ”Pentru turnătorul la securitate Petrov” şi care se referea la decizii politice din mandatul de preşedinte al lui Băsescu, dar conţinea şi o serie de atacuri personale.
Traian Băsescu: Faceţi vă rog un bine acestei ţări şi demisionaţi
”Îmi permit să va dau un sfat:

  1. Pentru problemele economice din perioada crizei globale (2008-2011) rog consultaţi-l pe domnul primar Emil Boc, aliatul dvs. din PNL, care la acea vreme era premier. Emil Boc v-ar putea da explicaţii din care puteţi învaţă câte ceva.
  2. În privinţa acuzaţiilor personale pe care mi le aduceţi, sincer, cred că nu sunteţi persoana care să poată înţelege răspunsurile mele. Ştiţi că sunt foarte mulţi oameni care citesc, dar nu înţeleg ce au citit.
  3. Domnule premier am o rugăminte la dumneavoastră: faceţi va rog un bine acestei ţări şi demisionaţi. Înţelegeţi că din incompetenţa faceţi mult rău ţării şi oamenilor. Nu vă suspectez că vreţi să faceţi rău cuiva. Pur şi simplu atâta puteţi.
    Să aveţi o seară minunată”, a scris Băsescu.
    Marcel Ciolacu: Tovarăşe Petrov, un căpitan nu îşi abandonează niciodată nava în furtună
    La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a revenit cu un comentariu:
    ”Traian Băsescu eu credeam că aţi înţeles, tovarăşe Petrov, că un căpitan nu îşi abandonează niciodată nava în furtună”.
    Disputa online a pornit, vineri, când fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat că ”guvernarea USL cu Ciolacu premier a adus România într-o criză multiplă”, referindu-se la datorii, reforme amânate din PNRR şi incapacitatea de a organiza alegerile corect.
    ”Singurul lucru pe care domnul Ciolacu îl mai poate face pentru ţară este să demisioneze”, a transmis Traian Băsescu.
    ”Turnător ordinar”, i s-a adresat Ciolacu lui Băsescu, afirmând că fostul preşedinte a lăsat banii ţării ”pe mâna uneia ca Elena Udrea”, aflată în prezent în închisoare, a reuşit ”unica performanţă de a avea jumătate de familie la puşcărie” şi a ordonat închiderea de şcoli şi spitale.
    ”Turnător ordinar – tu nu mai eşti bun nici să le arăţi oamenilor cum se prepară whisky-ul cu gheaţă. Un rebut politic scos în faţă de fraţii lui de arme, să mai agite românii în campanie. Uită-te în faţă, Petrov! O să vezi doar lada de gunoi a istoriei”, a mai transmis Ciolacu.

Foto: stiripesurse.ro

Bombă în presa din Ungaria: Iohannis a fost ofițer al Securității!

Bombă în presa din Ungaria: Iohannis a fost ofițer al Securității!

Independent News Agency din Ungaria (Független Hírügynökség) dedică azi un material situației create de anularea alegerilor în România dar, en passant, aruncă o bombă, sub semnătura ziaristului Milan Kenderessy, scriind fără ezitări că președintele Klaus Iohannis a fost ofițer al Securității ceaușiste și că acesta ar fi motivul pentru care nu a putut să își urmeze familia în Germania.

”Călin Georgescu a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar acestea au fost anulate de Curtea Constituțională în al doilea tur. Este adevărat că, cu cîteva zile mai devreme, aceeași Curte Constituțională menținuse rezultatele alegerilor, dar apoi a sunat telefonul de la Washington și de la Bruxelles și de la NATO. Elita românească, clar angajată față de UE, s-a supus. Curtea Constituțională a spus că serviciile secrete rusești au influențat rezultatul pe TikTok-ul chinezesc. Au fost găsite puține dovezi. Acest lucru este cu atît mai jenant cu cît susținătorii candidatului extremei drepte erau femei în vîrstă din satele religioase din regiunile înapoiate ale României, unde utilizarea TikTok nu era foarte răspîndită.

Ce s-a întîmplat cu adevărat?

Serviciile secrete românești sunt alarmate de victoria lui Trump în alegerile din SUA, care ar putea duce la un pact între Washington și Moscova. România este cel mai important aliat al SUA în regiune: cea mai mare bază NATO din Europa este construită pe coasta românească. Prin urmare, ambasada SUA a măturat elementele pro-ruse din elita românească – o campanie anticorupție majoră condusă de procurorul general al României pe baza dosarelor CIA. Serviciile secrete române au găsit un candidat pro-rus de extremă dreapta care îmbina naționalismul cu religiozitatea: Călin Georgescu, dintr-o familie de clerici ortodocși.

Biserica Ortodoxă din România, ca și în Rusia, este un bastion al naționalismului și un aliat ferm al serviciilor secrete. Ca și în Rusia, mulți dintre marii preoți sunt, de asemenea, ofițeri de rang înalt ai serviciilor secrete. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că poporul transilvănean al lui Viktor Orban, care are relații bune cu Putin, îl simpatizează foarte mult pe Călin Georgescu, al cărui predecesor ideologic, Garda de Fier, a fost cunoscut pentru pogromurile sale antisemite și declamațiile sale antiungare.

Presa pro-guvernamentală din Ungaria a criticat deschis decizia Curții Constituționale din România – nu fără motiv. Viktor Orbán însuși a declarat că ceea ce s-a întîmplat în alegerile prezidențiale din România a fost foarte instructiv. Presa pro-guvernamentală maghiară îl citează pe omul lui Macron, Thierry Breton, care ar fi amenințat Alternative für Deutschland din Germania că i se poate întîmpla același lucru care i s-a întîmplat Trumpului român în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Thierry Breton a fost recent comisar pentru Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a condamnat interviul de 85 de minute acordat de Elon Musk șefului Alternative für Deutschland pe X en.

În luna mai vor avea loc alegeri prezidențiale în România, pînă atunci președintele Klaus Johannis va rămîne la putere. Politicianul sas transilvănean a fost ofițer în Securitatea lui Ceaușescu și nu a fost lăsat să se stabilească în Germania. La întoarcerea în România a făcut carieră politică: fostul ofițer al serviciilor secrete comuniste a devenit un susținător convins al Uniunii Europene și al NATO, pînă la punctul de a candida pentru postul de secretar general al organizației nord-atlantice, care a fost cîștigat în cele din urmă de olandezul Rutte.

Nu este clar încă dacă Georgescu va putea candida la alegerile prezidențiale din mai, deoarece nimeni nu a prezentat dovezi convingătoare că serviciile secrete ruse i-au susținut efectiv campania” se arată în materialul Agenției. (Traducere și adaptare B.T.I.)

SURSE: Independent News Agency din Ungaria (Független Hírügynökség), Inpolitics

Puneți-vă centurile – Imediat după alegerile parlamentare intrăm în linie dreaptă pentru finala Georgescu-Lasconi!

Puneți-vă centurile – Imediat după alegerile parlamentare intrăm în linie dreaptă pentru finala Georgescu-Lasconi!

Ca să vă faceți o mică idee despre cum vor arăta ultimele zile de campanie va trebui să ne întoarcem puțin în vremuri de pandemie. Vă amintiți jurnalul funebru de la ora 13, când autoritățile ne informau despre morții, răniții și dispăruții de pe frontul Covid. Va fi ceva similar. Înlocuiți „virusul mortal” cu „Georgescu” și închideți ochii.

Cum e? Vedeți imaginea? Îi vedeți pe cioclii Apocalipsei de după Georgescu? S-au pregătit bine. Și-au tras mănușile, măștile de protecție și izoletele pentru a ne băga, din nou, frica-n oase.

Vine Necuratul! Vine putinistul care va prăvăli dezastrul peste noi. Și ar putea fi contagios. Întreaga Europă se va prăbuși după ce CG11 va prelua fotoliul de la Cotroceni. Flancul estic al NATO va rămâne complet descoperit. Soldații americani și francezi de la Cincu vor primi doar marmeladă la micul dejun. Rachetele Patriot vor fi înlocuite cu rachete Kinjal. În loc de Coca Cola vom bea votcă. Iar copiii noștri vor învăța la grădiniță cum se spune „Bună dimineața, doamna Georgescu!” în limba rusă (aka „Доброе утро, мадам Георгеску!”).

Femeile care vor naște prin cezariană vor fi transferate în centre speciale de smerenie și penitență, unde vor urma tratamente naturiste: Pepsi cu nanocipuri, frecții cu zăpadă și gargară cu apă vie.

Votanții doamnei Lasconi vor primi cărți speciale de identitate și vor fi strămutați în Delta Dunării, în localități pescărești de maxim 15 minute, în case din stuf amenajate pentru reeducare. Fanii progresismului de tip Kamala vor fi obligați să urmărească zilnic filmulețe cu CG11 pe TikTok, pentru ca apoi să răspundă corect la cel puțin 25 de întrebări dintr-un test-grilă. Membrii rezervației ”Lasconi” vor putea circula în spațiul Schengen doar cu viză de la Cotroceni.

Să revenim la lucruri serioase. Vom fi martorii unei avalanșe de declarații de susținere. Scriitori, cântăreți, medici, politicieni, jurnaliști, academicieni, sportivi și vedete din social-media se vor întrece în mesaje ultimative adresate alegătorilor „proști sau nebuni”. Adică suficient de proști sau nebuni încât să pună ștampila pe CG11. Experți din toate domeniile vor zugrăvi în cele mai întunecate culori economia României de după votul dezastruos din 8 decembrie.

În același timp, ambasadele, ONG-urile și mass-media vor sprijini din plin protestele pașnice ale tinerilor speriați de perspectiva de a avea un președinte patriot.

Imediat după alegerile parlamentare, partidele aflate sub papucul Ursulei von der Leyen vor forma așa-numitul „cordon sanitar împotriva extremismului putinist”. La presiunea societății civile și a serviciilor secrete, liderii PNL, PSD, USR și UDMR vor anunța izolarea extremiștilor din parlament și votul comun în favoarea Elenei Lasconi. Jaful organizat bazat pe reguli occidentale trebuie să continue. La fel și răspândirea ideologiei woke în frumoasa noastră țărișoară.

Fenomenul „Georgescu” va avea un impact relativ modest la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Nu se întrevede ca AUR, SOS și, eventual, alte partide suveraniste (PPR, POT) să obțină peste 50 la sută din sufragii. Se întrevede însă un semi-dezastru în tabăra PNL și o oarecare prăbușire la PSD. Vom avea, cel mai probabil, o coaliție largă PSD-PNL-USR-UDMR, în care partenerii de guvernare se vor faulta reciproc din dorința de a ieși în evidență.

Scaunul de la Cotroceni rămâne, totuși, principala miză. Atribuțiile legate de politica extrenă, de serviciile secrete, Justiție și Armată fac din viitorul președinte punctul nodal al puterii din România. Partenerii noștri din NATO se așteaptă să întărim sprijinul acordat Ucrainei și să sărim în tranșee la momentul oportun.

De aceea rămâne extrem de important să votăm pe 1 și pe 8 decembrie și să-i trimitem acasă pe potlogari. Să refacem România Mare prin oamenii ei demni, muncitori și patrioți, care vor reveni din bejenie după ani întregi de umilințe.

Autor: Adrian Onciu

SURSA: Anonimus

Claudia Cecilia Roșioru  – candidat din partea PSD Buzau pentru Senatul Romaniei

Claudia Cecilia Roșioru  – candidat din partea PSD Buzau pentru Senatul Romaniei

“Alături de colegii mei din echipa PSD Buzău, m-am întâlnit cu profesorii și tinerii din comunitatea noastră. Am avut discuții pline de energie și idei valoroase!

Tinerii m-au inspirat prin curajul și entuziasmul lor de a se implica activ în schimbarea societății. Le-am transmis un mesaj esențial: votul este o responsabilitate și o șansă de a influența viitorul.

Mulțumesc tuturor pentru deschidere și dialogul sincer!” – a precizat pe facebook, Claudia Cecilia Roșioru candidat din partea PSD Buzau pentru Senatul Romaniei.

CMF: 11240017

Lucian Romascanu, presedintele CJ Buzau si candidat la functia de senator al Romaniei: “Vizita lui Marcel Ciolacu la Buzău – un moment de mândrie pentru toți buzoienii”!

Lucian Romascanu, presedintele CJ Buzau si candidat la functia de senator al Romaniei: “Vizita lui Marcel Ciolacu la Buzău – un moment de mândrie pentru toți buzoienii”!

“Astăzi, Buzăul a fost gazda unui moment special: Marcel Ciolacu, Prim-ministrul României și un buzoian de-al nostru, a revenit acasă într-o vizită plină de semnificație. Este o mândrie pentru noi să putem avea un buzoian la conducerea țării, un om care cunoaște și înțelege nevoile și aspirațiile comunității noastre.

Vizita sa a început cu o oprire pe Autostrada Moldovei, un proiect strategic pentru dezvoltarea infrastructurii din regiune, simbol al angajamentului ferm pentru modernizarea României.

Ulterior, Marcel Ciolacu, însoțit de viceprim-ministrul Sorin Grindeanu, a avut o întâlnire la Consiliul Județean Buzău alături de candidații noștri la alegerile parlamentare, reprezentanți ai autorităților locale și buzoienii veniți să-i adreseze întrebări și să-și exprime preocupările. Dialogul deschis și cald a demonstrat încă o dată dedicarea sa pentru comunitate.

În cadrul vizitei, Prim-ministrul a avut și o întrevedere cu ÎPS Ciprian, continuând tradiția respectului față de valorile noastre culturale și spirituale.

Această zi ne amintește că avem un sprijin real la cel mai înalt nivel al conducerii statului, un om care nu uită de unde a plecat și care lucrează pentru un viitor mai bun pentru Buzău și pentru România” – a scris pe facebook, Lucian Romascanu, presedintele CJ Buzau si candidat la functia de senator al Romaniei.

CMF: 11240017

Dan Popescu, pentru Camera Deputatilor – PSD Buzau

Dan Popescu, pentru Camera Deputatilor – PSD Buzau

Dan Popescu este un profesionist cu o carieră de peste două decenii în domeniul educației, contribuind în mod activ la dezvoltarea și formarea generațiilor tinere, a profesorilor și la consolidarea instituțiilor de învățământ.

Din 2011, a preluat și funcții de conducere, începând cu poziția de director al Școlii Gimnaziale din Măgura. Din 2022 este Inspector Școlar General Adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, contribuind activ la monitorizarea și coordonarea activităților școlare, la evaluarea și motivarea cadrelor didactice.

De-a lungul anilor, s-a concentrat pe dezvoltarea profesională continuă, participând activ la numeroase proiecte și programe de formare, care l-au calificat pentru roluri administrative și de management în educație.

În calitate de coordonator al proiectelor educaționale europene, în perioada 2011-2024, a participat la peste 70 de mobilități internaționale și a coordonat 20 de proiecte Erasmus și Comenius.

CMF: 11240017

Simplificarea procedurilor fiscale …(VIDEO)

Simplificarea procedurilor fiscale …(VIDEO)

“Simplificarea procedurilor fiscale, alături de o transparență sporită în alocarea fondurilor publice, poate crea un cadru propice pentru investiții și dezvoltare economică.

De asemenea, o politică fiscală stabilă și predictibilă va oferi antreprenorilor și investitorilor încrederea necesară pentru a planifica pe termen lung, contribuind astfel la creșterea sustenabilă a economiei” – Lucian Romascanu, presedintele CJ Buzau si candidat la Senatul Romaniei din partea PSD Buzau.

CMF: 11240017

RSS
Follow by Email
YouTube
Pinterest
LinkedIn
Share
Instagram
Telegram
VK