Putina istorie… ,,Se împlinesc mai multi ani de când a fost înfiinţat Serviciul Român de Informaţii şi tot atâţia ani de când opinia publică este minţită sistematic şi fără ruşine cu privire la componenţa acestei structuri. Şi Virgil Măgureanu, şi Costin Georgescu, şi Radu Timofte ne-au indus şi ne mai induc în eroare, asigurându-ne rând pe rând că instituţia din subordinea lor tinde să devină un serviciu de informaţii modern, în cadrul căruia numărul foştilor ofiţeri de securitate este într-un continuu regres. Ca să constatăm astăzi că, dimpotrivă, tot fostul organ represiv şi informativ comunist face jocurile în SRI, numărul foştilor ofiţeri de securitate fiind mereu prevalent atât în conducerea serviciului de la Bucureşti, cât şi în conducerea secţiilor din provincie, precum şi în toate compartimentele lui. În certă ofensivă sunt şi foştii ofiţeri de securitate din rezervă, infiltraţi în structurile economice, în instituţiile financiare care gestionează bani publici şi particulari, în Executiv şi Legislativ. Au fost şi mai sunt prezenţi în fondurile de stat şi particulare, în societăţile de investiţii financiare, în garda financiară şi în sistemul vamal, şi nu în ultimul rând în mecanismele de privatizare. Bob numărat, 54 de societăţi particulare de protecţie şi pază sunt conduse de foşti ofiţeri de securitate şi toate se află într-un conflict permanent cu legile ţării. Au parazitat numeroase bănci, sub pretextul că le asigură protecţia internă şi externă, şi băncile protejate de ei s-au prăbuşit în serie.

Au înfiinţat Banca Internaţională a Religiilor, pe care tot ei au adus-o în stare de faliment, atunci când depozitele populaţiei au ajuns la o dimensiune apetisantă. Apoi s-au strâns ciotcă în fel de fel de societăţi de asigurări, cărora nu le prevedem un viitor strălucit. De altfel, în parte, previziunea noastră s-a şi împlinit.

Într-o situaţie extremă, s-au înrolat în masă sub drapelul marelui delapidator Sorin Ovidiu

Vântu, mai abil decât ei în a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fie din nepricepere procedurală, fie din alte raţiuni. Ce poate fi mai semnificativ decât faptul că peste 320 de rezervişti din fosta Securitate şi SRI, umăr la umăr, au lucrat pentru acest personaj profound dubios, luându-şi partea, fireşte? De asemenea, ce poate fi mai semnificativ decât faptul că vigilentul nostru serviciu de informaţii interne, când imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vântu călărea creasta valului, s-a prefăcut că nu observă nimic?

Revenim la foştii ofiţeri de securitate menţinuţi în activitate în SIE şi SRI. La vremea lui, Virgil Măgureanu ne aburea că în serviciul din subordinea sa ponderea acestora nu depăşea 15 la sută.

Acelaşi procent ni-l comunică triumfător şi Radu Timofte, la distanţă de un deceniu. Ce să însemne asta? Că cei decedaţi sau ieşiţi la pensie, din prima serie de 15 la sută, au fost înlocuiţi pe parcurs cu foşti securişti aduşi de acasă sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, directorii SIE au avut măcar bunul simţ să se ţină departe de orice jonglerie cu cifre şi, implicit, de ridicol.

Ani la rând ni s-a spus că foştii ofiţeri de securitate din SIE şi SRI erau menţinuţi în serviciu exclusiv în calitate de specialişti. În cazul acesta, în ce era specialist generalul Dumitru Bădescu, şef de diviziune în SRI, dacă a reuşit să ajungă bătaia de joc a unui informator de duzină? În ce era specialist generalul Corneliu Grigoraş, şef de direcţie în SIE, dacă doi ziarişti mai puţin

cunoscuţi şi cu reputaţie modestă au reuşit să-l atragă într-o capcană din care a ieşit jumulit de funcţie? La urma urmelor, în ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al şefilor SRI sub două legislaturi, decorat şi galonat şi de Ion Iliescu, şi de Emil Constantinescu? În loviturile sub centură pe care a încercat să le administreze lui Radu Timofte?

În realitate, s-au menţinut în SIE şi SRI nu acei ofiţeri de securitate care şi înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat şi simţ al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voiniceşte din coate ca să iasă în faţă, să lustruiască pantofii cui trebuia dintre politicienii noştri de paie, să poarte vorbe de colo-colo cu aerul că sunt buni şi ei de ceva, sau să scoată la licitaţie documente pretabile la operaţiuni de şantaj. Aşa s-a umplut instituţia condusă astăzi de Radu Timofte cu trăgători de sfori din culise, cu intriganţi şi ciurucuri. Şi din activitate, şi din rezervă, tocmai această categorie de foşti ofiţeri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregătită pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are şi garnitură de schimb, care vine tare din urmă cu Opoziţia.

Semnul cel mai sigur al faptului că puterea în SIE şi SRI nu se mai află în mâna unor directori în trecere pasageră prin instituţiile respective, ci în mâna foştilor ofiţeri de securitate, ni-l oferă ultimele două hotărîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveşte SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activităţi lucrative, adică poate înfiinţa întreprinderi la gestiunea cărora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces.

Pătrunderea foştilor ofiţeri de securitate în Legislativ s-a operat ca în brânză. Gheaţa a spart-o colonelul Ştefan David, fost şef al Securităţii din Reşiţa. Pe colonelul Ilie Merce (trecut si pe la Buzau!N.R.) nu-l putem acuza de nici o malversaţiune, îl cunoştea mai toată scriitorimea din Bucureşti şi n-ar fi exclus să fi obţinut chiar şi votul unor oameni de litere, curioşi să vadă cum se comportă un securist în democraţie: ca peştele pe uscat sau ca râma în peşte? Însă Ristea Priboi, uitând să-şi decline calitatea de fost ofiţer de securitate, a procedat ca un veritabil escroc…,, (SURSA: Raportul,,Armagedon 7,, SRI.)

NOTA REDACTIEI – Potrivit unor surse bine informate, primarul Toma este consiliat de cel putin 2 fosti lucratori in SRI (pensionati in 2000 si 2019, odata cu reforma DRI – SRI) – Ionascu (fost sef al SRI Buzau) si Gheorghe Rosca (76 de ani, rezident SRI Rm. Sarat, poreclit ,,Puiu,, si de cunoscuti – ,,ZDREANTA,,!!!). De asemenea, de suportul informativ – operativ, Faliment mai foloseste si alti militari si fosti (sau activi) lucratori MAI si MAPN (la o data viitoare o sa detaliem mai mult!!!), carora le ofera avantaje banesti / materiale, contracte si primeste in schimb protectie (inslusiv in Justitie). Sa nu uitam, potrivit unor surse, in judetul Buzau avem in jur de 2.000 de firme (inclusiv C.A.R. / I.F.N.) in spatele carora sunt ofiteri in rezerva sau activitate ai diferitelor Servicii secrete, STS, SIPI (DIPI), SIE (fost DIE) si ale Armatei –  (in special DGIA, DIM si DCSM). De asemenea, ,,sub acoperire,, sau cu contract determinat din ,,surse externe,, peste 2500 de informatori in ANAF si Institutiile publice – SURSA G.I.M.!

NUMELE NOTORII, DIN ARHIVE, ALE UNOR FOSTI SECURISTI MAI CUNOSCUTI, ,,REABILITATI,, SI FOLOSITI DE LUMEA POLITICA, ADMINSITRATIVA SI FINANCIARA din Buzau si de pe plan national!

Petrică Dinu. Fost căpitan de contrainformaţii la Securitatea judeţului Buzău, unde, sub acoperirea reprezentanţei Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989 a devenit şeful serviciului de protecţie a cadrelor din Inspectoratul judeţean de poliţie Buzău şi a fost implicat în filajul şi şicanarea opozanţilor regimului lui Ion Iliescu.

Lucian Costache. Fost căpitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzău. Colabora cu Petrică Dinu în recrutarea informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul judeţean de poliţie Buzău.

Ioan Florian. Fost ofiţer de securitate. În 1998 era şeful secţiei SRI din Buzău. Anterior a condos Centrul Operativ Zonal din Cluj.

Dan Lungu. Fost ofiţer de securitate. După decembrie 1989 a fost încadrat în secţia SRI din Buzău, sub gradul de căpitan. S-a făcut cunoscut prin faptul că a încercat să racoleze o ziaristă de la cotidianul local Opinia.

Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Şeful sectorului artă-cultură din cadrul Direcţiei I a fostei Securităţi. În anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul, destinat să combată posturile de radio străine care emiteau în limba română. Ulterior, a fost numit şef al Securităţii din judeţul Buzău. După decembrie 1989, a rămas în Serviciul Român de Informaţii, fiind îndepărtat din serviciu datorită unor numeroase malversaţiuni şi sabotajului deschis la adresa conducerii instituţiei. Trecut în rezervă, s-a alăturat Partidului România Mare, în care a parvenit până la rangul de prim-vicepreşedinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele acestui partid şi a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvăluit că fusese implicat în acţiuni de poliţie politică şi în prezent se află în proces cu una din victimele acţiunilor sale.

Florin Radu. Fost ofiţer de securitate, recuperat de SRI sub grad de maior. După trecerea în rezervă, s-a lansat în afaceri. În 1997 era anchetat pentru neachitarea unor credite bancare. În 1998, Partidul Democrat l-a propus pentru funcţia de şef al Gărzii Financiare din Buzău.

Ion Zahiu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, fiind înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI din Buzau. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director în filiala din România a companiei DHL.

………………………….

Istoria reformei SRI din 2019 – Reorganizarea regională (Proiectul „Regio”)

Reforma structurală majoră a Serviciului Român de Informații (SRI) din 2019 a reprezentat cea mai profundă schimbare de arhitectură organizațională a instituției din ultimii 30 de ani. Ea a constat în renunțarea la modelul clasic cu 41 de direcții județene (câte una în fiecare județ) și trecerea la un sistem cu 11 Direcții Regionale de Informații (DRI), cu competențe pe mai multe județe.

 Contextul și motivele reformei

– Perioada: Decizia a fost implementată începând cu 1 septembrie 2019.

– Anunț oficial: SRI a comunicat public reorganizarea pe 9 octombrie 2019 printr-un comunicat pe site-ul instituției.

– Director SRI la acea vreme: Eduard Hellvig (mandat 2015–2023).

– Obiective principale:

  – Creșterea eficienței operaționale și a vitezei de reacție la amenințările de securitate națională.

  – Gestionare integrată a riscurilor la nivel regional (nu fragmentat pe județe).

  – Reducerea birocrației și a cheltuielilor administrative/logistice.

  – Diminuarea numărului de funcții manageriale (mai puțini șefi locali).

  – Eliminarea riscului de „baroni locali” prin comasarea structurilor mici.

  – Optimizarea fluxurilor informaționale către conducerea centrală.

Reforma a fost testată anterior în format pilot în 2018, prin înființarea a două direcții regionale experimentale: DRI Vest și DRI Nord-Est. După validarea modelului, el a fost extins la nivel național în 2019.

 Ce s-a schimbat concret?

– Înainte de 1 septembrie 2019: Existau unități teritoriale distincte (direcții județene) în fiecare județ, cu organigrame separate, sedii proprii și conducere locală.

– După reformă: S-au desființat direcțiile județene independente. Au apărut 11 DRI cu sedii principale în orașe-cheie, care coordonează activitățile pe 2–5 județe fiecare. Prezența operațională a SRI a rămas pe întreg teritoriul, dar managementul resurselor și deciziile s-au concentrat la nivel regional.

Aceasta a condus la o structură mai suplă, cu autonomie regională sporită, dar cu raportare integrată la centru.

 Situația Buzăului în urma reformei

Județul Buzău a fost integrat în DRI Moldova Sud, cu sediul principal la Galați (Calea Prutului nr. 1). 

DRI Moldova Sud acoperă: Galați, Bacău, Brăila, Buzău și Vrancea.

Din septembrie 2019 nu mai există un „SRI Buzău” independent ca structură separată. Toate activitățile informative pentru Buzău se coordonează de la Galați.

 Etapele reformei (conform comunicatelor oficiale)

1. 2018 — Fază pilot: înființarea a două DRI experimentale.

2. 1 septembrie 2019 — Extinderea la nivel național și desființarea direcțiilor județene.

3. 2020–2025 — Proiectul complementar „Centrio” (reorganizarea și optimizarea structurii centrale).

În noiembrie 2025, Comisia parlamentară de control a anunțat că reforma internă a fost finalizată, confirmând reducerea funcțiilor manageriale și a cheltuielilor administrative.

 Impactul reformei

– Pozitiv (conform SRI): Structură mai flexibilă, reacție mai rapidă, reducere de costuri, management integrat.

– Critici/observații din presă: Unii au interpretat-o ca o centralizare mai mare și o diminuare a influenței locale. Alții au văzut-o ca un „antidot pentru baroni locali”.

– În 2019–2020 au avut loc multe pensionări și redistribuiri interne odată cu desființarea direcțiilor județene… La Buzau, si-au depus dosarele de pensionare un numar de…

VA URMA

Iulian Gavriluta si Grupul de Investigatii Media Buzau

P.S.: De la anuntarea articolului de mai sus, zeci de comentarii ,,anonime,, – sigur ale securistilor prosti, au inundat grupurile News Buzau, incercand sa duca in alta directie inceputul dezvaluirilor. In special cele doua ,,zdrente,, din SRI Buzau si alti flausati fac presiuni pentru a nu continua dezvaluirile!

VOM CONTINUA!

G.I.M.